Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Albania Mare - cutremurul viitor al Balcanilor?


General Br. (r) Aurel I. Rogojan   

O stire din toamna anului 2014 a trecut aproape neobservata: „U.C.K. a atacat cladirea Guvernului Macedoniei".

La 28 octombrie, „Armata Nationala de Eliberare" (O.N.A.), cunoscuta si ca aU.C.K. macedoneana", si-a asumat responsabilitatea pentru un atac cu racheta asupra cladirii Guvernului Macedoniei de la Skopje, mentionandu-se ca acesta a fost realizat de o unitate de elita a O.N.A., denumita „Hasan Pristina" „U.C.K. macedoneana" este, in fapt, o ramura a organizatiei paramilitare, initial clasificata ca terorista, care a implinit secesiunea violenta de Serbia a provinciei Kosovo, antrenand si cel de-al doilea razboi din istoria de jumatate de secol a N.A.T.O., respectiv bombardarea Serbiei si a Muntenegrului. Anterior atacului mentionat, la 14 octombrie 2014, in timpul meciului de fotbal echipele reprezentative ale Serbiei si Albaniei o drona ce purta drapelul „Albaniei Mari" a survolat stadionul din Belgrad. Au avut loc incidente grave, care au determinat oprirea meciului si au generat intr-o criza diplomatica fara precedent, innsotita de schimburi de replici dure intre Belgrad si Tirana, fiind evidentiata precaritatea relatiilor dintre cele doua tari. Nu putem sa nu observam ca acesta noua criza a intervenit cu opt zile inainte de data la care era planificata prima vizita in Serbia a unui sef al Guvernului Albaniei din ultimii 68 de ani. Vizita istorica a premierului albanez Edi Rama a fost amanata trei saptamani.

Dupa opt luni

O alta vizita externa a premierului albanez Edi Rama este amanata, tot in contextul unor incidente violente grave. De aceasta data, o vizita in Macedonia, planificata la 14 mai 2015. Edi Rama urma sa primeasca titlul de „Doctor Honoris Causa" al Universitatii din Tetovo, oras din vestul Macedoniei cu populatie majoritar albaneza In week-end-ul anterior datei vizitei, la Kumanovo (nordul Macedoniei), 8 politisti macedoneni si 14 membri ai unui grup inarmat au fost ucisi in schimburi de focuri de arma automata. Alti 37 de politisti macedoneni au fost raniti. „Vizita prim-ministrului a fost amanata", a precizat pentru „AFP" purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe albanez, Glevi Dervishi, fara a furniza alte detalii. Albania a condamnat violentele produse in zilele 9 si10 2015 la Kumanovo.

Demisii ale unor ministri din Guvernul Macedoniei

In contextul violentelor de la Kumanovo s-a reaprins scandalul interceptarii ilegale a cca. 20.000 de persoane din opoziiie. Ministrul macedonean al afacerilor interne, Gordana Jankulovska, ministrul transporturilor si comunicatiilor, Mile Janakijeski, si seful serviciului de informatii, Saso Mijalkov, si-au inaintat demisiile catre premierul Nikola Gruevski. Premierul acceptat demisiile. Vicepresedintele Parlamentului European, Alexander Graf Lamsdorf, a facut apel la premierul Macedoniei, Nikola Gruevski, sa isi dea si el demisia si sa contribuie astfel la rezolvarea crizei. Purtatorul de cuvant al Guvernului macedonean nu a precizat cum si-aujustificat cei doi ministri demisia. Agentia oficiala de presa 'MIA' a publicat scrisoarea de demisie a sefului serviciului de informatii care a mentionat Albania Mareca a luat aceasta decizie 'in interesul Macedoniei, pentru a ajuta la rezolvarea crizei politice, provocata de opozitie. De mai multe luni, presedintele social democratilor, de opozitie, Zoran Zaev, a facut publice discutii interceptate care, in opinia sa "reprezinta afaceri murdare ale Guvernului, dezvaluite de la un angajat al serviciului de contraspionaj". Zaev sustine ca inregistrarile demonstreaza cum partidul de guvernare de dreapta VMRODPMNE, a comis mai multe fraude la alegerile din ultimii aniilegal discutiile. Acesta este considerat cel mai mare scandal de politica interna de pana acum din aceasta tara.

Agentia de stiri „Reuters", adauga - pentru cine stie citi printre randuri: „[...] Acest pas, probabil nu are nimic in comun cu faptul ca, la sfarsitul saptamanii, in localitatea Kumanovo,din nordul Macedoniei, au avut loc ciocniri armate intre un grup de albanezi kosovari inarmati si autoritatile macedonene, iar in aceasta ciocnire au murit 8 politisti si 14 „teroristi" [...]". „Reuters" a adus o precizare esentiala privind identitatea provocatorilor diversiunii, care a amanat vizita premierului Albaniei in Macedonia. Ei au fost albanezi din Kosovo. Ministrul de externe al Macedoniei, Nikola Poposki a adus precizari suplimentare: „Majoritatea [...] sunt cetateni ai Kosovo. Gruparea este formata, insa, si din cetateni macedoneni. Acestia au facut parte anterior din Armata Nationala de Eliberare (U.C.K.), care a organizat in 2001 o revolta si a cerut mai multe drepturi pentru minoritatea albaneza din Macedonia".

Guvernul de la Sofia, care a acordat cetatenie bulgars pentru 90.000 de bulgari din Macedonia , a trimis soldatii pe granita

La Sofia, unde „chestiunea Macedonia" prezinta, de asemenea, un interes special, premierul Borisov a declarat promt: „Soldatii sunt la granita, sa speram ca situatia din Macedonia nu se va inrautati". A fost convocat imediat Consiliul Consultativ de Securitate Nationala. De asemenea, a fost declansata o aplicatie („de rutina!") a Armatei si Detasamentului de Lupta Antiterorista. Premierul bulgar a mai spus ca s-au luat masuri de pregatire si a punctelor de frontiera astfel ca cca 90.000 de cetateni bulgari din Macedonia, care au pasapoarte bulgaresti sa se poata adaposti in Bulgaria, in cazul unei crize umanitare.

„In cateva zile, serviciilede informatii bulgare vor spune daca evenimentele din Macedonia au aparut spontan"

seful Apararii bulgare, viceamiralul Rumen Nikolov, a declarat (13.05.2015) ca, in cateva zile, serviciile bulgare vor raspunde la intrebarea daca evenimentele din Macedonia, care au condus la victime, au aparut spontan sau potrivit unor scenarii. Viceamiralul a comentat: „Incontestabil, acest lucru este legat de alegerile care urmeaza in Macedonia si de conflictele interne dintre gruparile care exista. Nu este obligatia mea sa comentez canalele diplomatice pe care se lucreaza, insa aceasta este situatia reala in Macedonia" [...].In acelasi timp, ministrul Apararii de la Sofia a tinut sa atentioneze: „punctele fierbinti apar tot mai aproape de Bulgaria".

Qui prodest ?

De la Skopje se atrage atentia ca Macedonia a fost prea mult timp obstructionata pe calea sa catre integrarea euroatlantica. Acest lucru a dat posibilitatea gruparilor extremiste sa isi promoveze agenda, fapt care a condus la nemultumiri in randul populatiei. Tocmai intr-un astfel de context, Albania ameninta cu un veto candidatura Macedoniei la N.A.T.O. Premierul Albaniei, Edi Rama, a declarat (20.05.2015) ca va opune un „veto!" la candidatura Macedoniei de aderare la N.A.T.O. daca nu sunt respectate drepturile etnicilor albanezi, care reprezinta un sfert din cei 2,1 milioane de locuitori ai Macedoniei. „Macedonia nu va putea fi membra a N.A.T.O. fara sa respecte acordurile de la Ohrid si drepturile omului'", a declarat Rama cu ocazia unei reuniuni regionale la Tirana privind lupta impotriva terorismului. Acordurile de la Ohrid (Macedonia) au pus capat conflictului de sase luni din anul 2001, intre fortele macedonene si miscarea de Albania - hartagherila albaneza care cerea mai multe drepturi pentru comunitatea albaneza. Reprezentanti ai minoritatii albaneze din Macedonia au afirmat, la o zi dupa confruntarile sangeroase de la Kumanovo (nord) dintre un comando de origine albaneza si politia macedoneana, care s-au soldat cu 18 morti, dintre care 8 politisti, in perioada 09-10.05.2015, ca drepturile inscrise in acordurile de la Ohrid n-au fost aplicate in intregime. Skopje a calificat comandoul de origine albaneza drept „terorist„ si a afirmat ca el planifica atacuri impotriva institutiilor statului. Justitia din a inculpat pentru „terorism" 30 de persoane de origine albaneza arestate in cursul acestor lupte. Dintre toate problemele grave cu care se confrunta Peninsula Balcanica, cea mai periculoasa este „chestiunea macedoneana", deorece Macedonia este situate intr-un nod de linii de tensiune, dintre care acutele sunt reprezentate de:
- minoritatea albaneza, care leaga „chestiunea macedoneana" de „problema kovovara";
- statul Kosovo si „Albania Mare", respectiv integrarea spatiului etnic albanez in teritoriul politico-statal.



Visul albanez

Macedonia ca parte a proiectului „Bulgaria Mare" (O miscare nationalist-iredentista din ziua de azi. Pe langa teritoriul actual al statului bulgar, Bulgaria Mare ar include si portiuni din Macedonia, Tracia si Moesia) Bulgaria a recunoscut doar statul macedonean, nu si natiunea, respectiv limba, pe care le considera (evident, nu oficial) ca apartinand spatiului etnic bulgar: al doilea stat bulgar, dialect al limbii bulgare.
Grecia, care desi nu are pretentii teritoriale, nu agreazs denumirea statului, impunand-o pe cea de „Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei" (Former Yugoslav Republic of Macedonia F.Y.R.O.M.). Cauza este ca, la randul lor, nationalistii macedoneni revendica un sfert de milion de congeneri care traiesc in Macedonia Egeeana, care reprezinta 51 % din teritoriul istoric al Macedoniei.
Serbia, care este direct interesata de controlul detinut Macedonia asupra vaii Vararului, culoarul de legatura cu Grecia si de iesire la Marea Egee.
Turcia, care vedea in chestiunea macedoneana prilejul de a interveni si a se implica , atat din ratiuni geostrategice, dar si pentru protectia musulmanilor.
O criza macedoneana, ce se incearca a fi amorsata prin problema albaneza, ar putea induce un Al Treilea Razboi Balcanic, cu implicarea Albaniei (stat membru al N.A.T.O., dar care ar trebui sa tina seama de aliati), Serbiei si Macedoniei (state non N.A.T.O.). Daca prin provocare si diversiune se vor crea aparentele unei agresiuni impotriva Albaniei, aliatii, intre care Turcia, Grecia si Bulgaria, state direct interesate, vor avea opinii precumpanitoare.
Cum capatul fitilului dinamitei geopolitice pare a fi in Kosovo, un stat al carui act de stare civila a fost eliberat de S.U.A., si in numele N.A.T.O., pe al carui teritoriu s-a amplasat cea mai mare baza militara americana externa, dupa razboiul din Vietnam, o perspectiva surprizelor planificate nu face decat sa aduca ingrijorari in plus, pentru toti cei exclusi de la identificarea solutiilor internatioanle care-i privesc.
ART-EMIS
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page