Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Papa Francisc in Romania


Apropiata vizita a papei in Romania ne obliga sa trecem in vedere evolutia modelelor romanilor, cel ortodox modo-valah si cel unit cu Roma, latinist, al Scolii Ardelene. Carpatii despart orientul de occident atat fizic, cat si spiritual, social-politic.

1054 Marea Schisma. Constantinopolul si Roma se anatemizeaza reciproc.

1214 Cruciatii refac pentru scurt timp unitatea crestina.

1439 Imparatul Bizatului si papa de la Roma refac la Conciliul de la Florenta unitatea crestina, dar Constantinopolul cade sub turci si Luther face reforma.

1600 Mihai Viteazul adera la Liga Crestina a Sfantului Imperiu Roman condusa de papa, reface unitatea nationala, dar cea spiritual esuieaza si e decapitat.

1700 Ortodocsii romani din Transilvania se unesc cu Roma, descopera astfel originea latina a neamului si Scoala latinista, Ardelena formleaza Programl de emancipare nationala, care intra in conflict cu atat cu maghiarii, cat si cu greco-slavii din Tarile Romane.

1859 Alexandru Cuza uneste Moldova cu Munteania. Unirea cu Roma esueaza.

1918 Romania Mare este visul implinit al lui Mihai Viteazul, Cuza si nu in ultimul rand al Scolii Ardelene. Unirea cu Roma esueaza / Romania Mare se dezmembreaza.

1948 Biserica unita cu Roma e integrata in Biserica moldo-valaha. Modelul de viata occidental e interzis, cel ortodoxo-comunist modo-valah devine dictatorial pana in anul 1989.

1962-65 In vremea Conciliului de la Vatican, papa Paul VI s-a intalnit cu patriarhul ortodox Athenagoras (aroman) si au revocat decretele de excomunicare. Un Sinod Ortodox nu a avut loc, totusi ridicarea anateimei a generat o destindere in Lagarul ortodoxo-comunist, care sub Mihail S. Gorbaciov si Fericitul Ioan Paul II s-a incheiat cu renuntarea la marxism-leninism si la Cortina de Fier.

1973 Nicolae Ceausescu este in vizita la papa Paul VI, care il asigura de sprijin si ii inmaneaza un memoriu legat de soarta Bisericii unite. (anexe) Dupa un deceniu de bunstarea, cand a iesit la iveala reaua credinta a Dictatorului, e lichidat.

1989 Dupa desfiintarea Lagarului moscovit si a Cortinei de Fier, Biserica unita cu Roma este tolerata, bisericile si bunurile nu sunt insa retrocedate. Modelul moldo-valah incearca sa domine Transilvania si Banatul cu ajutorul maghiarilor / UDMR.

1991 Ion Iliescu, reprezentant al curentului ortodoxo-comunist moldo-valah merge in vizita la Ferictul Ioan Paul II la Roma, dar refuza sa-l primeasca in Romania.

1999 Emil Constantinescu il invita la Bucuresti si Fericitul Ioan Paul II este primit calduros de sute de mii de credinciosi, care scandeza UNIRE, UNIRE. Aderarea Romaniei la UE/NATO, la civilizatia occidentala devine apoi realitate.

2013 Traian Basescu este primit la Roma de papa Benedict XVI.

2015 Klaus Iohannis il invita pe papa Francisc. Climatul in care va avea loc aceasta vizita in ajunul Marelui si Sfantului Sinod Panortodox si a Anului Sfant la Roma :

 Papa Francisc a lansat la Istanbul un apel ferm pentru unitatea Bisericilor Catolica si Ortodoxa, despartite de un mileniu, aratand ca victimele razboaielor si tinerii cer ca acest pas istoric sa fie facut.

 „Singurul lucru pe care il doreste Biserica Catolica si pe care il urmaresc ca Episcop al Romei (...) este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe”, a asigurat Suveranul Pontif intr-un mesaj citit in fata Patriarhului Ecumenic al Constatinopolului, Bartolomeu I, dupa ce au participat impreuna la o liturghie.

De o importanta exceptionala in mesaj este faptul ca Papa a tinut sa sublinieze ca nu exista nici o pretentie din partea catolicilor:

„Biserica Catolica nu doreste sa impuna nici o conditie, in afara celei a profesiunii de credinta comune. Suntem gata ca sautam impreuna modalitatile prin care sa garantam unitatea necesara a Bisericii in conditiile actuale.”

Francisc si-a continuat mesajul istoric:

„In lumea de astazi se ridica cu putere voci pe care nu putem sa nu le auzim si care cer Bisericilor noastre sa-si asume pana la capat conditia de discipoli ai Domnului nostru Iisus Hristos”.

Bisericile Catolica si Ortodoxa s-au separat in 1054, cand Papa Leon al IX-lea si Patriarhul Mihail I Celularie al Constantinopolului si-au aruncat reciproc anatema.

Printre diferentele care divizeaza cele doua blocuri crestine se afla celebrul Filioque (Catolicii sustin ca Duhul Sfant din Sfanta Treime purcede din Tatal si din Fiul, in vreme ce Ortodocsii cred ca acesta purcede doar din Tatal), sau Primatul Papei (intaietatea, infailibilitatea si superioritatea fata de ceilalti episcopi).

Spre deosebire de Papa, Patriarhul Constantinopolului nu are putere reala asupra lumii ortodoxe, el avand doar un rang onorific. Bisericile ortodoxe sunt autocefale, ele nu se subordoneaza unui Primat din afara tarii.


 

Traian Basescu la Roma

Pontificatul papei Benedict al XVI-lea si mandatul prezidential al lui Traian Basescu aproape ca se suprapun, de aceea ultima lor intalnire, 15 februarie 2013, a marcat situatia actuala a dialogului inceput atat de promitator de Fericitul Ioan Paul al II-lea la Bucuresti in anul 1999 si mai ales liniile directoare pentru urmasi.

In primul rand exista un consens privind promovarea acquis-ului comunitar, adica a drepturilor si a obligatiilor, a normelor si valorilor europene, a codului canonic romano-catolic modernizat si actualizat in permanenta, fundamentul juridic al UE, ceea ce presupune un dialog al occidentalilor cu toti ortodocsii, care sa depaseasca nivelul miscarii ecumeniste din perioada Razboiului Rece.

In al doilea rand, Biserica Romei este angajata in procesul educational, nu numai prin Colegiul Pio Romeno, care pregateste preoti romani de aproape un secol, si doreste sa participe in continuare cu vasta sa experienta la depasirea marasmului din sistemul de invatamant actual din Romania. Pentru ca un tineret cu o slaba pregatire profesionala n-are sanse intr-o Europa unita.

In al treilea rand, milioanele de emigranti, care vor sa traiasca intr-un spatiu de civilizatie occidentala in care acquis-ul comunitar este de la sine inteles (nu ca in Romania unde nici nu e inteles, nici nu e transpus in practica) se bucura de sprijinul Bisericii romano-catolice prin punerea la dispozitie a sute de biserici unde greco-catolicii si ortodocsii romani sunt bineveniti. Integrarea lor in societate se face nu de rare ori cu sprijinul nemijlocit al Bisericii Romei.

In al patrulea rand, saracia mai ales a pensionarilor, actualmente mai numerosi decat salariatii sunt ajutati direct de Ordinul maltez, care a implinit recent 900 de ani. In semn de apreciere presedintele Romaniei s-a intalnit cu Marele Maestru al Ordinului Cavalerilor de Malta si a decorat mai multi cavaleri.

In al cincilea rand, situatia Bisericii romano-catolice si greco-catolice sunt in mod firesc, permanent in atentia papei de la Roma, mai ales ca intr-o jumatate de secol de dictatura ateista, ortodoxo-comunista, catolicii au suferit privatiuni si persecutii, care nici pana in zilele noastre nu au fost inlaturate.

Presedintele Basescu a fost extrem de impresionat de intrevederea cu papa Benedict al XVI-lea: "Sa ma scuzati pentru sinceritate, dar daca nu as fi sincer, mai bine nu as vorbi. Sentimentul cu care am plecat a fost acela ca am avut o intalnire unica, care nu se va mai repeta, si care nici nu va mai putea avea vreodata un sentiment asemanator".

In calitatea sa de sef al statului si al bisericii ortodoxe, Traiana Basescu lasa urmasilor sai un sincer indem de continuarea dialogului cu Roma pentru integrarea de facto in marea familie europeana occidentala. In conceptia constantinopolitana, seful statului este si capul bisericii ortodoxe. In simfonie cu statut. Si cu acest prilej presedintele n-a lasat nici un dubiu ca in Romania seful statului este si capul bisericii, pentru ca absolut toti preotii si ierarhii indiferent de rit sunt salariatii sai, ai statului.

In anul 2005 am avut prilejul, incurajat de prof. unv. dr. Dan Popescu, prorectorul Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, sa prezint in cadrul unui simpozion stiintific international - Saracie / bogatie si integrarea Romaniei in UE -, zece teze cu titlul Traian Basescu la Roma. Fara sa fac vreo modificare sau completare anexez aceasta comunicare in speranta ca importanta dialogului cu Roma va fi mai usor de inteles. Bremen la februarie 2013

 

Simpozionul stiintific international Saracie / bogatie si integrarea Romaniei in UE - Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 20 - 21 mai 2005

Traian Basescu la Roma (10 teze)

I.

In traditia bizantina a culorilor definitorii pentru partide, la alegerile din 2004 au concurat pravoslavnicii „albastrii” si „portocalii” prooccidentali. Dupa victoria surprinzatoare a celor din urma pana si in Ucraina, ce obligatii are de indeplinit in est si vest, Romania? Vizita noului Presedinte Traian Basescu la Chisinau, la poporul sau din republica vecina direct subordonata politic Cremlinului si religios Patriarhului intregii Rusii Alexei II, a fost de bun augur, dar piatra de hotar, de incercare a noului regim, ca si a celor precedente de altfel, e vizita la Papa de la Roma.

II.

Patriarhul occidentului, Papa Ioan Paul II primeste de la sine inteles pe toti sefii de state si patriarhi orientali. Acesta este punctul de plecare al agendei noului Presedinte si a Peafericitului Parinte Patriath Teoctist in Europa, in lumea romano-catolicilor. Roma are din totdeauna, dar mai ales in zilele noastre, o deschidere fara precedent fata de romani, dar ea a fost boicotata si de ortodoxo-comunistul Nicolae Ceausescu si de (neo)comunistul Ion Iliescu. Primul era oarecum incatusat intr-un „Lagar”, dupa o Cortina de Fier pazita de Armata Rosie, in Pactul de la Varsovia, CAER. Al doilea era un agent de influenta, pregatit de Moscova inca sub Stalin sa-i apere pe romani cu duhul si sobornicia pravoslavnica in forma sa secularizata, marxist-leninista, de influenta nefasta a capitalismului si occidentului.

III.

Ceausescu a fost la Roma si a promis marea cu sarea occidentului, ceea ce a facut posibila dezvoltarea si bunastarea anilor 70, dar cand Mihail S. Gorbaciov a deschis larg portile Lagarului comunist, Ceausescu si-a dat arama pe fata si a fost impuscat. Iliescu cu Preafericitul au fost si ei de nenumarate ori la Papa de la Roma, in occident si au cautat sa preamareasca Revolutia din 1989 si reorientarea moldo-valaha de la est spre vest. Dar n-au fost nici credibili, nici la inaltimea mometului istoric dupa vizita Papei Ioan Paul al II-lea la romani si sunt marginalizati.

IV.

Presedintele democrat Traian Basescu va trebui sa-i depaseasca pe predecesorii ortodoxo-(neo)comunisti. El, impreuna cu BOR-ul, Parlamentul etc., are vointa si legitimitatea de a-i scoate pe romani din izolarea, mizeria milenara prin inceperea unui dialog deschis si sincer cu Roma. Acesta este fundamentul autentic si singura garantie a integrarii durabile a Romaniei, Moldovei in Europa si in acelasi timp ofera si sansa emanciparii romanilor din Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia si a milioanelor la munca in occident.

V.

Domnitorii moldo-valahi, de la Stefan cel Mare si Sfant, Mihai Viteazul pana azi, coopereaza pozitiv sau negativ, volens, nolens cu „a doua si a treia” Roma Imperiul Otoman si Rus, dar si cu Sfantul Imperiu Roman, Roma. Latini pravoslavnici, moldo-valahii sunt religios si politic, duhovniceste, soborniceste, geostategic predispusi si intr-un anumit sens, chiar condamnati la o duplicitate bine cunoscuta si in occident. In efortul lor de supravietuire, cu un picior in rasarit si altul in apus, sunt insa prinsi in final cu ocaua mica si lichidati ca Ceausescu, Ion Antonescu, Mihai Viteazul sau inlaturati de la putere ca tademul Iliescu-Nastase, dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, Alexandru Cuza moare in exil etc.

VI.

Dupa marea invazie a slavilor din sec.7 in Europa si grecizarea Imperiului Roman de rasarit, urmasii romanilor, romanii pierd legatura geografica si spirituala cu Roma, iar alianta greco-slava impotriva elementului latin, i-a ingenunchiat definitiv, politic si religios. De atunci greco-slavii ii pedepsesc pe romanii, cand ei inclina spre Vest mai mult decat considera oportun Sultanul, Tarul rus, ambii sustinuti neconditionat de Patriarhii greco-pravoslavnici. Si occidentalii trec la masuri drastice cand romanii tradeaza. In acest conflict de interese, est-vest, atat turcii cat si rusii sunt interesati in cooperarea cu occidentul, asa ca romanii se folosesc de aceasta marja de manevra, de regula chiar la comanda stapanilor lor, si incearca sa iasa de sub tutela Constantinopolului si Moscovei, si sa revina la Roma.

VII.

Roma ii ajuta pe romani, ajunsi in robie la dusmanii lor naturali, grecii si slavii. De la ocuparea Constantinopolului 1204, la Conciliul de la Florenta 1439, la Unirea transilvanenilor 1700, la crearea Principatului moldo-valah 1859, a Vechiului Regat 1881, a Romaniei Mari 1920, la Revolutie 1989, la vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Bucuresti 1999, la integrarea in UE 2007, occidentalii intind mai tot timpul o mana de ajutor romanilor decazuti in captivitatea babiloniana greco-pravoslavnica. Dar moldo-valahii ori n-au reusit prin ei insisi, ori au fost boicotati, ori pur si simplu n-au inteles (cu exceptia unitilor, a lui Cuza si Kogalniceanu), ca originea lor latina nu-i suficienta, ci trebuie refacute si legaturilor spirituale cu Roma, punctul de plecare  a civilizatiei lor, singura din lume, care nu se defineste rasial (anglo-saxonii, ungurii) sau geografic (ibericii, italienii), ci cultural - de la Roma.

VIII.

Moldo-valahii se tem de occident, pentru ca nu cunosc „Acquis”-ul UE, de aceea, ori nu fac deosebire intre normele, valorile vesteuropene si cele ortodoxe, ori nu accepta incompatibilitatea dintre estul si vestul continentului. Romanii sunt geografic in Europa. Dar asta nu-i insa de ajuns pentru UE. In „Lagarul” moscovit era institutionalizata prapastia dintre ortodoxo-comunism si occidentul imperialist. Dar si acum se refuza, in mod cu totul surprinzator, ca doua societati nu pot face casa comuna in UE fara armonizarea normelor divergente, ca UE se bazeaza pe codul canonic romano-catolic, nu cel greco-bizantin, ca efortul de a eluda, cu paleative culturale occidentale fondul religios al integrarii europene, e contraproductiv.

IX.

Religia e fundamentul si cheia comportamentului politic, social-economic, asa ca aderarea romanilor la UE, fara dialogul cu Roma si reunificarea intr-o forma sau alta a crestinismului e o minciuna pioasa. Interdependenta religie-politica tabuizata de ortodoxo-(post)comunisti, ca si bariera de comunicare, de sorginte religioasa, cu care se lupta de secole colonialistii, capitalistii, comunistii, imperialistii, globalistii, adeptii aderarii tehnocratice, „fara Dumnezeu” la Europa, nu dispare peste noapte. Totusi fara armonizarea valorilor orientale cu cele occidentale, integrarea europeana politica si social-economica e numai o fatada, a la printul rus Potemkin.

X.

Cele doua state romanesti, ori se reorienteaza si reorganizeaza dupa legislatia UE, si astfel se vor reunifica (ex. Germania), ori raman la periferia Europei, unde divide et impera e la ordinea zilei. Daca refuza sau nu inteleg importanta dialogului cu Roma, Romania are soarta Basarabiei dezmembrata. Banatul, Transilvania se vor „regionaliza” de Bucuresti, ca Tarile Baltice de Moscova, sau ca Slovenia, Croatia etc. de Belgrad. De un mileniu se incearca refacerea unitatii europene crestine si apoi politice. Acum se implementeaza „Acquis”-ul UE, codului canonic romano-catolic modernizat si apoi se spera ca va avea loc automat armonizarea cu traditia ortodoxa. De un deceniu se introduc la moldo-valahi legi si institutii UE in speranta ca dupa esecul „formelor fara fond”, acum forma va genera fondul. Dar pentru ca s-a intarziat dialogul cu Roma - conditio sine qua non a aderari la UE -, rezultatele sunt modeste, la cel mai sarac neam latin din Europa.

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen

Viorel Roman, carti si articole:

De la Ram la Roma. Studii, articole si conferinte, 1990-1999. Anexe: Discursuri prilejuite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania. Bucuresti 1999, 220 p.

Iliescu la Roma. Cine va incepe dialogul? Partida Nationala sau Conventia Neoliberala? In: Dimineata, Nr.184 (696), Bucuresti, 20 sept. 1992

Integrarea in Europa / UE de la Imparatul Traian la Papa Ioan Paul II. In: Dias natalis Traiani, Deva, 18 sep. 2004; In: Romania Mare, Bucuresti, 15 oct.-5 noe.  2004

Integrarea romanilor in Uniunea Europeana. In: Timpolis, Timisoara, 1,8,17 martie 2004; in: Viata Basarabiei. Seria noua, anul III, Nr. 2 (10), Chisinau 2004

Putin la Papa de la Roma. In: Magazin, Timisoara, ian. 2004

Revenirea romanilor la Roma. In: Romania Mare, Nr. 700-704, Buc. 2004

Roma, Bizantul si postcomunistii. In: Vremea, Bucuresti, 6 apr. 1996

Romanii si maghiarii la limes. In: Graiul Maramuresului, Baia Mare 6-22 martie 1995; in: Totusi iubirea, Buc., mai 1996; in: Curierul Primariei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17

Romania´s Transformation 1711-2003. In: The 27Th Annual Congress - ARA, Targu Jiu, 3 iun. 2003; in: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; in: Romania Mare, Nr. 675-7, Buc. 2003

Traian Basescu. In: Romania Mare, Nr. 756, Buc., 7 ian. 2005; in: Clipa, Anaheim (USA) 20 ian. 2005; in: Alo, Bucuresti, ian. 2005

Transilvania. Romanii la incrucisarea intereselor imperiale. Cu H. Hofbauer. Buc. 1989, 188 p.

Transition in Romania. In: The BAL Baloldali Alternativa Egyesülés, Budapest, 1 noe. 1997

Unirea cu Roma - 1698 si 1998 - integrarea in Uniunea Europeana. In: Romania Mare, Buc., 16. ian 1998; in: Graiul Maramuresului, Baia Mare, 17, 18 ian. 1998,

Unirea cu Roma a Romanilor. In: Clipa, Nr. 672-4, Anaheim (USA) 2004.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page