Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Eva Simon: Unguri din afara la BAC-ul de maghiara


Zilele acestea, in jurul scolilor medii din Ungaria toata lumea umbla in varful degetelor, vorbind doar in soapta: a inceput BAC-ul. Dupa lacrimile de bucurie de la serbarile de adio tinute la sfarsitul saptamanii trecute, acum curg lacrimi de emotii si de frica de examenele de bacalaureat. Maturanzii din toata tara au dat, luni, examenul in scris la limba si literatura maghiara.

„Cei care intocmesc aceste teste, sunt total rupti de realitate, nu traiesc pe aceasta planeta" – a fost una dintre principalele critici ale comentatorilor pe internet. Cu toate ca examenele in limbile materne ale nationalitatilor vor fi doar lunea viitoare, inclusiv bacalaureatul la limba si literature romana, cercetatand subiectele de la examenul de maghiara am incercat sa intelegem nemultumirea absolventilor, dar totodata am dat si de unele lucruri cel putin... interesante.

Din lista autorilor ale caror scrieri absolventii trebuiau sa le analizeze, filosoful Seneca a fost un fel de ou de cuc, pentru ca numai el nu a fost ungur nascut in afara Ungariei. Sau cine stie, poate nu am cautat destul...

Prima proba obligatorie pentru toti absolventii a fost intelegerea si interpretarea textului introductiv al volumului „Istoria literaturii maghiare moderne", scris de un asa-numit Grendel Lajos, scriitor maghiar din Slovacia, profesor la Universitatea Comenius din Bratislava. Imi permit sa scriu „asa-numit", deoarece ca profesoara de maghiara cu diploma obtinuta in 1992 eu nu am auzit pana acum de acest „mare" istoric literar maghiar.

Ma indoiesc ca elevii de azi ar sti mai multe. Dar nici nu pentru asta a fost introdus intre subiecte. Textul care trebuia analizat se incheie cu o informatie pe care fiecare elev maghiar trebuie sa o bage bine la cap: „E dolgozat írója számára evidencia, hogy minden magyar nyelven írott szépirodalmi szöveg az egyetemes és oszthatatlan Magyar irodalom része." Adica, pe romaneste: „Pentru autorul acestei lucrari este evident ca toate textele beletristice scrise in limba maghiara fac parte din literatura maghiara universala si indivizibila." Iata, cum stiu ungurii sa-si educe tineretul si sa-si apere interesele nationale, inclusiv la un simplu examen de bac. Pentru ca nimeni nu se naste cu sentimente nationale, ele se invata in cursul vietii. Unii invata sa le intareasca, altii invata sa le uite. La urmatoarea proba (scrierea unui eseu), elevii au putut alege din trei subiecte: o compunere de argumentare bazata pe un citat de Seneca despre valoarea timpului, sau analiza unei nuvele de Bodor Ádám, sau comparatia poeziilor lui Tóth Árpád si Jékely Zoltán.

Ne-a captat imediat atentia un lucru ciudat: ca toti acesti trei autori maghiari sunt nascuti in afara Ungariei, mai precis in Romania de azi. Bodor e nascut la Cluj, Tóth la Arad, iar Jékely la Aiud. Primul traieste inca si azi, la Budapesta, iar ultimii doi au murit in Budapesta. Bodor este fondatorul Academiei Literare Digitale Ungare, o biblioteca virtuala gratuita. Tóth este fiul unui sculptor nascut la simand, care fiind un mare admirator al lui Kossuth, a umplut orasele mari ale Transilvaniei si Ungariei cu statuile revolutionarului maghiar. Jékely Zoltán nu a fost doar un scriitor maghiar, dar si un traducator renumit: el este cel mai apreciat traducator al operei lui Mihai Eminescu in limba maghiara.

Nu am facut aceasta analiza din punct de vedere „national" al bacalaureatului la maghiara din Ungaria anului 2015 ca sa cautam chichite sau, Doamne fereste!, ca sa demonstram ca invatamantul din Ungaria s-ar baza pe un sentiment national puternic, ci sa le sugeram conationalilor nostri, romanii din Romania, sa-si intoarca si ei mai mult atentia catre valorile literare romanesti din afara granitelor. Sa le sprijine, sa le sustina si sa le valorifice. si sa-i invete si pe copiii romani din tara sa inteleaga importanta romanilor din afara Romaniei.

Eva Simon, Editorial Foaia Romaneasca
Sursa: Romanian Global News
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page