Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

1907- Remember


Conf. univ. dr. Gheorghe D. Iscru    

„Nu cauta dreptatea domneasca, fratioare, Ia pe ciocoi ca hreanul si da-l pe razatoare” (Tudor Arghezi, „1907”)

Dupa actul de lasitate si crima politica din noaptea de 10-11 februarie 1866, cand prin complot antinational a fost detronat primul domn roman modern ales prin vointa natiunii. Si dupa ce strainul uzurpator de tron, a dus in loc, incognit-o, de complotistii nocturni, prin „contract politic” in schimbul acelui „veto” absolut, primit, a „ingaduit”, la randul sau, „ciocoilor vechi si noi” sa-si faca „jocul” in noua Dacie intregita partial in 1859, s-a adancit prapastia dintre tara politica si tara reala. Apoi, cand, drept multumire, autointiotulata „clasa politica” de atunci la investit pe „Carol ingaduitorul” in inalta demnitate de rege, marele ganditor politic Mihai Eminescu avertiza ca acea crima politica „cata sa aibe in caracterul ei samanta unor rele si mai mari”. Mai tarziu, cand in fericita petrecere a jubileului regal, la 40 de ani de domnie a celui ce se proclamase roman a rasunat avertismentul tarii reale - „Noi vrem pamant!” - prin vocea unui autentic „purtatror de cuvant” al ei, catre acel „ciocoi pribeag adus de vant” dar si catre politicienii care i-au ingaduit acestuia sa-si puna propriul jug al robiei pe grumazul oamenilor pamantului; si cand cel care va deveni marele istoric al Neamului avertiza asupra raului inca mai mare care deja se profila, atunci cele doua entitati beneficiare ale „contractului politic” din 1866 au avut marea surpriza a focului declansat de flamanzii din Flamanzii Moldovei de Sus care nu mai puteau rabda, foc care a cuprins repede intreaga tara intrata intre timp pe mana arendasilor specializati in robirea celor „de jos”, tara devenita un „fisherland” sub harpagonismul acestora in complicitate cu mai marii locului. si atunci, „Carol ingaduitorul”, aflat inca in siesta jubileului, intrebandu-se si intreband: „au cine linistea lui scumpa-i strica”, in unitate de vederi cu „barbatii de Stat” a decis sa „experimenteze” pe sate tunurile si alte instrumente abia cumparate cu banii tarii din patria „batranului rege”, pentru un scop mai inalt.

„Sa nu dea Dumnezeu cel Sfant/ Sa vrem noi sange, nu pamant!/ Cand nu vom mai putea rabda,/ Cand foamea ne va rascula,/ Hristosi sa fiti, nu veti scapa/ Nici in mormant!”. (George Cosbuc, „Noi vrem pamant”).

Sub umbrela manifestului regal catre tara, unii dintre guvernanti se trezeau sub grija unui rau mai mare ce putea sa vina din partea unor vecini dar altii se straduiau sa fredoneze, in bubutul tunurilor, un cantec de inspiratie „jubiliara” pe versuri ajunse mai tarziu sub pana altui autentic „purtator de cuvant” al Neamului:

„Traiasca si guvernul si brava lui armata,/ ca-mpusca la comanda pe mama si pe tata[...] Traiasca Suveranul si mai cu seama el/ Ca ne-a facut ostire si ofiteri model/ Sa apere banetul si setea de la fire/ De-al inmulti nainte prin jaf si gatuire...” (Tudor Arghezi). Si astfel, atunci, spunea acelasi Arghezi, „au castigat ciocoii razboiul lor cu tara/ si s-au ales plugarii cu mortii si ocara.” Iar in memoria colectiva moderna a intrat si aceasta lectie a istoriei, versificata ulterior: „Nu cauta dreptatea domneasca, fratioare./ Ia pe ciocoi ca hreanul si da-l pe razatoare!”. Indemn asemanator celebrei chemari de mai tarziu a multpatimitorului Radu Gyr, urat de cei ce l-au inchis, si dupa moartea sa, dar iubit de o tara intreaga: „Ridica-te, Gheorghe, ridica-te Ioane!”.

Grafica - Ion Maldarescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page