Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN

Paul POLIDOR


27 martie 1918,
Unirea Basarabiei cu Romania.


Paul POLIDOR: Draga Silvia Guzun, ne cunoastem de mult timp. Anul acesta se implinesc 20 de ani de cand am realizat prima lansare (neoficiala, in 1994) a cantecului «Ilie Ilascu Romanul» (pe versurile fostului ministru al bugetului Romaniei, Liviu Voinea, pe atunci tanar poet).  Cantecul a fost interzis de toate posturile radio-tv din Romania, insa am reusit sa-l prezint la Chisinau, dupa 3 ani, la Festivalul Gavriil Musicescu, in 1997, in fata multor personalitati din invatamant, cultura etc. Era acolo si marele poet Grigore Vieru. Intrucat refrenul cantecului zicea : ,,Sa fie razboi sau pace sa fie/ Dar salvati-l acum pe Ilascu Ilie!”,   era sa fiu ridicat de catre delegatia de la Tiraspol, dar am scapat datorita tie. A fost o atitudine vizionara pentru acele vremuri, intrucat faceam, indirect, o previziune: „Ilascu a fost scapat din inchisoare de omul politic Corneliu Vadim Tudor si «adus» in Parlamentul Romaniei ca senator...” (uluitor moment).  Tin  minte  ca,  dupa ce-am cantat refrenul, mai-marii invatamantului si politicii din Basarabia incremenisera,  incat n-au putut spune decat: ,,Hai sa revenim la servirea mesei. Cine mai vrea vin?...” Tu ce iti mai amintesti din acele momente grave pentru romanism, pentru identitatea noastra nationala in care ai fost parte activa datorita patriotismului tau?

Silvia GUZUN: Anevoioasa a fost calea spre afirmare ca neam, ca identitate nationala. Anevoioasa a fost calea renasterii nationale. Sunt niste trairi la trecut. Nu toti semenii mei constientizau prin anii 1988-1989 ca vorbim o limba “amestecata”, ca ea e mult mai frumoasa fara rusisme. Scriitorii si artistii de atunci, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Leonida lari, Ion si Doina Aldea Teodorovici... Dumnezeu sa-i ierte, Nicolae Dabija, Valeriu Matei  au muncit  mult  pentru „a face lumina” in creierele unor moldoveni. Cenaclurile  literare  organizate  de  catre  acestia,  la „Teatrul Verde”, incet-incet adunau mai multa lume entuziasmata de adevar. M-au trecut fiorii cand  prima data  la o statie de troleibuze in Chisinau,  soferul anuntase: „Urmeaza statia «Serghei lazo»”  (fost militant comunist din perioada razbopiului civil 1917-1922). In 1989, de 7 noiembrie,  pornisera parada militara pe strada „Lenin”, de atunci (ulterior bulevardul Stefan cel Mare si Sfant) si noi, oameni civili, mai mult clasa intelectuala, ne-am  luat  de maini si am stat in fata tancurilor impiedicindu-le sa-si arate forta ruseasca. In anii de desteptare  nationala, Piata Marii Adunari Nationale, devenise a doua casa. Acolo ne adunam mii de oameni sa ne exprimam, sa cerem decretarea limbii romane si a scrisului latin. Alta data, cand protestam cu multimea pe o portiune de bulevard, de la  Parlament  pana la Academia de Stiinte, rusii, mergand pe trotuare, ne huiduiau, zicand: „Decat  limba romana mai bine sa aveti ce pune pe limba”- adica sa avem ce manca. Doamne, ce sentiment de mandrie am simtit atunci, cand Gheorghe Ghimpu, vice-presedinte  al Frontului Popular, s-a ridicat pe sediul Parlamentului pentru a arbora tricolorul. Am avut si clipe triste atunci cand am fost chemata la Procuratura sectorului Botanica pentru a da fel de fel de explicatii, cu privire la limba romana, la faptul ca indemn cadre didactice,  elevi  sa iasa in strada  la mitinguri, sa scandeze, sa-si impuna cerinte cu privire la limba si alfabet s.a.  

Paul POLIDOR: Acum un an extremistul ucrainean Tiahnibok considera o umilinta pentru ucraineni faptul ca din luna mai 2014 cetatenii Republicii Moldova puteau calatori fara vize in Uniunea Europeana. Cum este vazuta aceasta atitudine in Republica Moldova?

Silvia GUZUN: La noi pasii spre UE sunt mai hotarati. Dupa doua mandate comuniste, oamenii au mai invatat cate ceva. Am in vedere ca bucata de Basarabie, daca nu  era rupta de mai multe ori de la Tara-mama-Romania, eram in UE, tocmai de cand sunteti si voi, din 2007. Acum s-au creat posibilitati foarte bune pentru cei ce au rude plecate peste hotare  neoficial, pentru cei care cauta o viata mai indestulata, mai buna. Pana la intrarea in UE avem mult de parcurs in vederea formarii noastre ca cetatean european. Nu vreau sa comentez aici. Sunt sigura ca  vom fi membri ai UE. Personal, am fost in Polonia, in orasul Lodz la cursul de formare „Invat Europa” si m-am convins ca incepand cu 2004 domeniul educatiei in Polonia a avut  foarte multe de castigat.

Paul POLIDOR: Intr-un interviu pe care l-am realizat pentru revistele noastre, fostul prim-ministru al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu, declara: „Delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra au fost solutionate la Curtea de la Haga si nu vad de ce si celelalte contencioase, privind construirea Canalului Bastroe sau delimitarea finala a platoului continental al Insulei Serpilor, sa nu isi gaseasca o rezolvare corecta intr-un proces echitabil international. Ma ingrijoreaza, insa, tacerea pe care o adopta factorii politici  de decizie din Romania cu privire la soarta comunitatilor de romani din Bucovina si Transcarpatia.”  Eu cred ca ranile in aceste probleme sunt mult mai vechi si mai adanci. Ce parere ai?

Silvia GUZUN: Multpatimitele Bucovina, Transcarpatia, Basarabia trebuiesc intoarse. Dar cum? Prin noi, putinii patrioti, precum odinioara  membrii „Sfatului  Tarii” Ion Inculet, Pan Halippa, Alexei Mateevici, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu s.a

Paul POLIDOR: Spune-mi, Silvia, cum se vede situatia din Ucraina atat de la Chisinau (in general, din Basarabia) si cum se vede de la Tiraspol?  

Silvia Guzun: Acum cand s-a implinit un an de la inceputul conflictelor pot spune ca situatia e foarte  complicata. Si daca Putin isi doreste o „Novorusie” numaidecat va opta si pentru Tiraspol, dar poate  ca i se vor intinde privirile si spre Chisinau. Nu as dori sa se repete anul 1992.

Paul POLIDOR: Se vorbeste foarte mult despre migratia fortei de munca in Occident. Din Romania statisticile afirma ca au plecat peste 3.000.000 de oameni. In Republica Moldova, in afara de familia Guzun, a mai ramas cineva in tara ?... Lasand la o parte spiritul de gluma, un documentar german „BALKAN EXPRESS,, difuzat in Romania cu titlul „EUROPA INTUNECATA”, afirma cu stupoare ca, de fapt, in Republica Moldova, au mai ramas batranii si copiii... Care este adevarul?

Silvia GUZUN: Polidor, am avut posibilitatea sa plec printre primii din tara. Nu am plecat, deoarece am luptat pentru readucerea valorilor nationale, readucerea limbii romane pe altarul vietii si  chiar  daca situatia materiala era la pamant imi ziceam: „Si daca plec si eu?” Am avut impresia ca s-a tinut Modova numai pe mine. Exagerez, mai sunt patrioti in afara de familia mea in Moldova. Sunt multi. Regret ca cei peste un milion din populatia plecata n-au luat cu ei valorile noastre nationale si acolo, ma indoiesc daca le mai pastreaza. Daca  ar fi in puterea mea as imbunatati conditiile de viata, as crea conditii de munca pentru revenirea la bastina  a celor plecati. Copiii ramasi in educatia buneilor, matusilor, rudelor, au nevoie de parinti!  

Paul POLIDOR: Intr-unul din interviurile acordate, presedintele Clubului de la Roma pentru Europa, Dr. Calin Georgescu, afirma ca „destabilizarea prezenta a Ucrainei prin proteste violente dirijate este pe punctul de a declansa un nou Razboi Rece intre Rusia ?i SUA. Un razboi ascuns mocneste deja in Asia, intre China ?i principalul aliat din Asia al SUA, Japonia. In acest nou context, extrem de tensionat, Romania, in loc sa fie un factor de stabilitate, apare ca un „no man’s land”, un fel de taram al nimanui care poate oricand exploda, aruncand in aer intreaga regiune sud-estica a Europei.” Cum vezi aceasta afirmatie?

Silvia GUZUN: Stiu, „coace” conflictul, dar ramanem in paza lui Dummnezeu.  

Paul POLIDOR: Cum consideri ca va evolua situatia din Ucraina pe viitor si daca Transnistria poate reprezenta un factor destabilizator pentru Republica Moldova, dar si pentru Romania? De altfel, fostul ministru de externe al Romaniei, Adrian Severin, intr-un interviu acordat revistelor noastre, afirma: „Sper ca in acest moment decidentii politici romani iau deja in considerare inclusiv o reactie de ordin militar in situatia in care dezordinea secesionista din Ucraina se extinde in Basarabia istorica sau inflameaza Transnistria, si ca Romania deja actioneaza diplomatic spre a obtine sprijinul aliatilor pentru o asemenea reactie.”

Silvia GUZUN: Am spus mai sus, ca nu-mi doresc un 1992, cand rusii au inceput conflictul de la Dubasari si a durat cateva luni. De la rele ne va scapa doar Unirea.

Paul POLIDOR: Stiu ca ai suferit intotdeauna pentru umilintele suferite de romani in diferite zone interculturale. Care sunt sentimentele romanilor din Basarabia fata de fratii nostri din Bucovina de Nord, Herta, Cernauti, minoritate romaneasca de o jumatate de million de oameni, oprimata mereu de statul ucrainean? Iata, in acest sens, declaratia profesoarei de origine romana Zinaida Pinteac (extras din: „In premiera”// « Antena 3 »”, emisiunea din 8 iunie 2014; realizator: Carmen Avram): „Ucraina culege ceea ce a semanat. Ea a semanat vrajba, anume impotriva minoritatilor. In Kiev  era  lozinca sa fie ucrainenii pe primul plan.  Ceea ce se-ntampla acuma in tara este rezultatul la ceea ce a facut Ucraina pana acum cu noi, cu minoritatile nationale si, in primul rand, cu comunitatea romaneasca; sa fi fost pusa corect problema minoritatilor nationale,    tuturor    sa  li  se  fi  dat drepturi egale, azi  Ucraina n-avea probleme. Felul cum s-a comportat Ucraina cu noi, astazi Rusia se comporta cu Ucraina!”

Silvia GUZUN: Nu consider corecta afirmatia. E o situatie, probabil ca la noi, la  basarabeni.  Noi am fost  loiali, nu am semanat vrajba intre minoritati „intre  fratii  mai  mari“, regretabil este  ca ei  nu  au indrazneala nici pana astazi  de a invata limba romana sau sa comunice  in limba romana. Unde am ajuns: „sa invatam la facultate  cu instruire in limba moldoveneasca din carti rusesti; sa putem vorbim romaneste de-abia de prin anul 1989 (pana atunci vorbeam un cuvant romaneste si doua rusesti; toate functiile inalte erau ocupate de rusi sau moldoveni, sotiile carora erau rusoaice si, de fapt, conduceau ele si viziunea lor politica ruseasca s.a.m.d”. Pot continua la infinit. Este  o durere semanata de „fratii mai mari”  atat pentru noi, basarabenii, cat si pentru romanii din Bucovina. Dar, zic eu, veni-va ceasul!

Paul POLIDOR: Daca ai fi Presedintele Republicii Moldova astazi, ai mai milita pentru Unirea cu Romania? Cum vezi in viitor aceasta unire, pe care ai spus de nenumarate ori ca o vei face?

Silvia GUZUN: Unirea se va face neaparat.  Sarma ghimpata va  fi data jos. Lupt zilnic prin faptul ca sunt istoric si discut despre aceasta cu elevii ca despre un proces. Suntem in preajma marcarii a 97 ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. La 27 martie, in republica vor avea loc o multime de  activitati: concerte, marsuri, conferinte etc., consacrate acestui eveniment. La gimnaziul pe care il conduc va avea loc  o festivitate culturala la care vor participa elevi, parinti, profesori si alti invitati.
-----------------------------------
* Foto: Silvia Guzun decorata de Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (2014)
** Foto insertie: „Unirea Basarabiei cu Romania” (George Roca)
-----------------------------------
Interviu de Paul POLIDOR
26 martie 2015
Bucuresti-Chisinau
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page