Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Traian Basescu la Roma

 

(Continuare din editia precedenta)

VI.

Dupa marea invazie a slavilor din sec.7 in Europa si grecizarea Imperiului Roman de rasarit, urmasii romanilor, romanii pierd legatura geografica si spirituala cu Roma, iar alianta greco-slava impotriva elementului latin, i-a ingenuncheat definitiv, politic si religios. De atunci greco-slavii ii pedepsesc pe romani, cand ei inclina spre Vest mai mult decat considera oportun Sultanul, tarul rus, ambii sustinuti neconditionat de Patriarhii greco-pravoslavnici. Si occidentalii trec la masuri drastice cand romanii tradeaza. In acest conflict de interese, est-vest, atat turcii cat si rusii sunt interesati in cooperarea cu occidentul, asa ca romanii se folosesc de aceasta marja de manevra, de regula chiar la comanda stapanilor lor, si incearca sa iasa de sub tutela Constantinopolului si Moscovei, si sa revina la Roma.

VII.

Roma ii ajuta pe romani, ajunsi in robie la dusmanii lor naturali, grecii si slavii. De la ocuparea Constantinopolului 1204, la Conciliul de la Florenta 1439, la Unirea transilvanenilor 1700, la crearea Principatului moldo-valah 1859, a Vechiului Regat 1881, a Romaniei Mari 1920, la Revolutie 1989, la vizita Papei Ioan Paul II la Bucuresti 1999, la integrarea in UE 2007, occidentalii intind mai tot timpul o mana de ajutor romanilor decazuti in captivitatea babiloniana greco-pravoslavnica. Dar moldo-valahii ori n-au reusit prin ei insisi, ori au fost boicotati, ori pur si simplu n-au inteles (cu exceptia unitilor, a lui Cuza si Kogalniceanu), ca originea lor latina nu-i suficienta, ci trebuie refacute si legaturilor spirituale cu Roma, punctul de plecarea al civilizatiei lor, singura din lume, care nu se defineste rasial (anglo-saxonii, ungurii) sau geografic (ibericii, italienii), ci cultural - de la Roma.

VIII.

Moldo-valahii se tem de occident, pentru ca nu cunosc „Acquis”-ul UE, de aceea, ori nu fac deosebire intre normele, valorile vesteuropene si cele ortodoxe, ori nu accepta incompatibilitatea dintre estul si vestul continentului. Romanii sunt geografic in Europa. Dar asta nu-i insa de ajuns pentru UE. In „Lagarul" moscovit era institutionalizata prapastia dintre ortodoxo-comunism si occidentul imperialist. Dar si acum se refuza, in mod cu totul surprinzator, ca doua societati nu pot face casa comuna in UE fara armonizarea normelor divergente, ca UE se bazeaza pe codul canonic romano-catolic, nu cel greco-bizantin, ca efortul de a eluda, cu paleative culturale occidentale fondul religios al integrarii europene, e contraproductiv.

IX.

Religia e fundamentul si cheia comportamentului politic, social-economic, asa ca aderarea romanilor la UE, fara dialogul cu Roma si reunificarea intr-o forma sau alta a crestinismului e o minciuna pioasa. Interdependenta religie-politica tabuizata de ortodoxo-(post)comunisti, ca si bariera de comunicare, de sorginta religioasa, cu care se lupta de secole colonialistii, capitalistii, comunistii, imperialistii, globalistii, adeptii aderarii tehnocratice, „fara Dumnezeu" la Europa, nu dispare peste noapte. Totusi fara armonizarea valorilor orientale cu cele occidentale, integrarea europeana politica si social-economica e numai o fatada, a la printul rus Potemkin.

X.

Cele doua state romanesti, ori se reorienteaza si reorganizeaza dupa legislatia UE, si astfel se vor reunifica (ex. Germania), ori raman la periferia Europei, unde divide et impera e la ordinea zilei. Daca refuza sau nu inteleg importanta dialogului cu Roma, Romania are soarta Basarabiei dezmembrata. Banatul, Transilvania se vor „regionaliza" de Bucuresti, ca tarile Baltice de Moscova, sau ca Slovenia, Croatia etc. de Belgrad. De un mileniu se incearca refacerea unitatii europene crestine si apoi politice. Acum se implementeaza „Acquis”-ul UE, codului canonic romano-catolic modernizat si apoi se spera ca va avea loc automat armonizarea cu traditia ortodoxa. De un deceniu se introduc la moldo-valahi legi si institutii UE in speranta ca dupa esecul „formelor fara fond", acum forma va genera fondul. Dar pentru ca s-a intarziat dialogul cu Roma - conditio sine qua non a aderarii la UE -, rezultatele sunt modeste, la cel mai sarac neam latin din Europa.

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page