Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ORICE ÎNCEPUT E O PRIMAVARA

Elena BUICA

               
„Lui George Roca,
pentru un nou inceput...”


Am iubit intotdeauna inceputurile, de toate felurile, asa scurte cum sunt ele, amintindu-ne de un tren care trece printr-o gara mica. Iubesc inceputurile inainte de orice, pentru ca au frumusetea si freamatul unei primaveri, asa cum primavara are printre altele si farmecul unui inceput. Asteptand inceputul miracolului primaverii, nu putem pune stavila bucuriei de a o intampina si nu putem rezista promisiunilor aduse de martisoarele zilei de 1 Martie. Chiar daca in Canada primavara incepe mai tarziu, toti romanii popositi pe aceste meleaguri o purtam in suflet cu debut tot in luna martie, fiindca asa s-a instalat ea in codul nostru genetic.

Dar oricand ar veni, inceputul primaverii este fara tagada simbolul reinvierii naturii, iar noi, oamenii, fiind parte integranta a ei, ii intregim tabloul renascand odata cu ea si cantand imnul bucuriei in aceeasi partitura a orchestrei Universului. Primavara musteste a  renastere, ca o intoarcere cosmica spre inceputuri, ca o alta geneza care, de fiecare data, se arata  mai promitatoare, mai darnica, mai deschisa spre proiecte.

Energia primaverii, printr-un mecanism inca necunoscut noua, ne trezeste propriile energii, retraind fiecare clipa a renasterii. Aceasta energie a noului inceput ne ajuta sa reorganizam planurile noastre interioare, sa facem curatenie in suflet si sa facem o alta ordine, sa stabilim o alta ierarhizare a prioritatilor. Sfarsitul fiecarui inceput incheie ceva lasand loc altor inceputuri in care putem valorifica experientele pe care le purtam cu noi. Primaverile, ca orice inceput,  poarta in ele esenta binecuvantata a vietii.

Ca la orice inceput de drum, simtim imboldurile sperantei, ale unor noi dorinte de implinire, ne simtim invaluiti de o vibratie care ne cufunda in noi, intr-o iubire calda gata sa o daruim, numai sa fie cineva care sa o primeasca cu bratele deschise.

Iubesc toate inceputurile fiindca totul este altfel si pentru ca totul iti pare posibil. Ca oameni maturi si chiar varstnici, putem sa retraim momente incarcate de farmecul inocent al copilariei, sa uitam de griji si de necazuri. E o mare binefacere sa uitam de tot ce e in jurul nostru, sa nu ne intereseze daca e luni sau marti, sa uitiam ce varsta avem, inima sa ne bata mai repede si sa ne surprindem infiorati ascultand chemarea vreunei amintiri pe care sa o  retraim in deplinatatea ei. E un fel de nebunie frumoasa, pe care nu o pot ocoli nici chiar firile cele mai reci si mai calculate.

Iubesc fiorii inceputurilor de multe feluri pentru ca au un anume farmec, pentru ca sunt purtatori de un aer primenitor, pentru ca ne anima si ne farmeca. Imi plac inceputurile fiindca sunt incitante prin durata lor scurta. Vietuind in buna vecinatate cu sfarsitul lor, abia au timp sa ne lase sa respiram si sa ne sopteasca in trecat ca magia exista.
 
Aruncand o repede ochire asupra lungului sir de inceputuri din viata noastra, care mai de care mai diferite, vedem ca inceputul anotimpului primaverii pare a fi cel mai bine instalat in noi si nu neaparat acele inceputuri  de prima importanta. Inceputul vietii, ce-i drept fundamental ca importanta, nu-l constientizam, altii se bucura de venirea noastra pe lume. Vine  randul nostru sa ne bucuram mai tarziu, cand apar mladitele noastre sau ale celor dragi si nu de putine ori, cand privim minunea vietii intruchipata in ochii de copii. Senzatia de nou nascut, o traim intr-un anume fel, doar primavara.

Actul casatoriei este si el un moment deosebit de important. Inceputul casatoriei cu alaiul somptuos al nuntii formeaza momente de neuitat pe viata, dar il traiesti doar odata, pe cand anotimpul primaverii il traiesti in plinatatea lui in fiecare an. Daca privim prin aceasta prisma un alt moment fundamental pe care il traim, cel al sfarsitului vietii noastre, si acesta este tot un prilej al altui inceput, dar e unic si acesta. Cei care au trecut granita vietii si s-au intors, au spus ca dincolo, in cealalta lume, au trait un inceput intr-un altfel de energii, necunoscute pe pamant. Moartea trebuie privita si ea ca un nou inceput, par pentru pamanteni, ramane marele necunoscut.

Sunt atatea si atatea inceputuri in viata noastra: prima zi de scoala, primul sarut, primul bal, prima dragoste, primul job... Chiar in cursul unei singure zile sunt nenumarate inceputuri si nu de putine ori, nu aduce ziua, ce aduce ceasul.

Privind in urma, din lungul sir al innoirilor din viata mea, doua dintre ele mi se par a fi mai semnificative, ca o statie de gara mai mare. Cea dintai este inceputul unei noi vieti de emigrant, situatie in care nu incetam sa ne miram de cate noutati ne stau in cale, oricat timp ar trece de la stramutarea noastra. Cea de-a doua o constiuie debutul meu literar la 70 de ani, preocupare care ma duce pe un drum fara sfarsit al nouatilor de cand lumea.

Firea mea optimista poate ca a incarcat cu prea multa lumina si caldura frumusetile inceputurilor, dar am convingerea ca, indiferent cu ce fel de fire suntem inzestrati, numai de noi depinde sa aducem in viata noastra mereu alte inceputuri cu iz de primavara binefacatoare.
-----------------------------------
Elena BUICA
Pickering,Toronto, Canada
1 martie 2015


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page