Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Pecetea prostiei

In Biblioteca Academiei Romane in al carui patrimoniu sunt mii de carti de o valoare exceptionala, exista doar sapte volume vorbind despre prostia umana ca fenomen social. In limba romana se afla insa mai multe tomuri de proverbe, incluzand filozofia populara nationala privitoare la subiectul respectiv. In volumul "Proverbe romanesti", editat in anul 1967, de EPL, sub ingrijirea lui George Muntean, sunt aproape 1300 de mostre ale gandirii asupra prostiei, asociata insa cu netrebnicia, ne- indemanarea si zapaceala, dar si cu nepriceperea, imprudenta, nepotrivirea si stangacia. De altfel, primul proverb cu care se deschide volumul este: "A aduce apa dupa ce s-a stins focul", care spune concentrat totul despre prostie. Totusi, parca prostia i-a preocupat in mod deosebit pe marii ganditori si scriitori ai lumii. Despre prostie, Homer spunea ca depaseste orice limite, ceea ce l-a inspirat pe Einstein sa conchida ca "Universul si prostia sunt infinite". In sfarsit, K.Marx a socotit prostia omeneasca drept a treia cauza a nenorocirilor globale, dupa capitalul "exploatatorilor" si violenta razboaielor. Aici trebuie sa dam dreptate tuturor filozofilor care au gasit ca ura, razbunarea, luptele sangeroase iscate intre oameni din lipsa de intelepciune, orgolii nemasurate, pretexte stupide, precum nepotrivirile de limba, credinta, etnii si altele asemenea sunt dovezi limpezi ale prostiei propagate in masa.

Un exemplu foarte recent este controversatul film "Trianon", realizat de regizorul ungur Gabor Koltay. Interzis de autoritatile de la Budapesta, filmul a rulat totusi acolo in cinematograful "Urania", ca si in Slovenia, Slovacia si prin mai multe orase din Transilvania. Proiectia filmului a fost organizata, fara perceperea unei taxe de intrare de catre bisericile maghiare din Transilvania, organizatiile politice unguresti din Romania, cum sunt Uniunea Civica a Maghiarilor, Consiliul National Secuiesc, Organizatia Tinerilor Maghiari din Ardeal si Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania. UDMR-ul s-a abtinut insa de a contribui la aceste manifestari, desfasurate in amfiteatre particulare de invatamant, cinecluburi si case de cultura. Socotind numarul persoanelor care au vazut filmul respectiv, el pare cu totul nesemnificativ in raport cu masa populatiei maghiare din Transilvania, de sub un milion de oameni. Problema devine insa sensibila prin maniera agresiva in care filmul a fost impus pe ecranele din Romania si reactia autoritatilor la acest eveniment.

"Trianon" este un film documentar care se doreste cuprinzator al unei perioade de 140 de ani din istoria natiunii maghiare. El apare ca o refacere cinematografica a evenimentelor din anul 1867 cand, la 17 februarie, s-au pus bazele statului dualist Austro-Ungaria, urmat la 8 iunie de incoronarea ca rege al Ungariei a imparatului Franz Joseph I al Austriei. Apoi documentarul trece in revista cateva evenimente istorice, ajungand pana la declararea Primului Razboi Mondial, pierderea lui de catre Austro-Ungaria si semnarea in 1920 a Tratatului de Pace de la Trianon. Comentariul documentarului apartine istoricului Ern Raffay, care incearca sa inteleaga conceptiile si aspiratiile societatii unguresti din perioada dualismului, modificarea constiintei nationale a elitei maghiare dintr-una nationala, intr-una liberala, fapt care ar fi dus in cele din urma, potrivit parerii lui Raffay, la destramarea Ungariei Mari. Prin prezentarea analizelor unor istorici si politicieni actuali maghiari, documentarul doreste sa ofere o imagine a deceniilor care au urmat dupa Trianon, indeosebi perioada 1920-1930 si cauzele pentru care ungurii au pierdut razboiul. In final, documentarul prezinta consideratiile episcopului reformat Tokes Laszlo si politicianului ungur Duray Miklos din Slovacia care, facand o trecere in revista a celor prezentate in film, conchid ca maghiarii din afara granitelor Ungariei Mici nu se bucura de libertati si drepturi depline, legitime.

Nu ne vom angaja intr-o polemica privitoare la faptul istoric, la politica de maghiarizare fortata a populatiilor de etnie romana, sarba si slovaca, ceea ce a dus, in 1895, la crearea unui Congres al nationalitatilor asuprite din Ungaria, ca replica fiind legile represive aplicate de Guvernul Tisza Istvan. Se trece cu vederea si faptul ca tocmai Austro-Ungaria a fost tara care a declansat Primul Razboi Mondial, de mult pregatit impreuna cu Germania, din motive expansioniste, invocand pretextul unui asasinat politic care privea familia imperiala austriaca, nicidecum popoarele care au fost angrenate in conflict fara voia lor. Iar, in timp ce armata austro-ungara suferea infrangeri in Serbia, fiind alungata peste granita, Germania a invadat, in august 1914, Luxemburgul si Belgia, tari neutre, determinand interventia armatelor franco-britanice. Din pacate, documentarul "Trianon" omite aceste amanunte esentiale.

Prefectul Clujului, dl. Mihail Hardau, socotind ca prezentarea documentarului "Trianon" incalca prevederile Ordonantei 31 din 2002, privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, a cerut Procurorului Ge-neral al Romaniei sa dispuna masurile care se impun. Sigur, au urmat perceperea unor amenzi usturatoare pentru cei care au difuzat filmul, dar si reactia unor aparatori ai acestora, ce sustin ca documentarul serveste ca o supapa, ca o defulare a maghiarilor "care nu au putut sa planga dupa aplicarea prevederilor Tratatului de la Trianon, ce a despartit pe maghiarii din Serbia, Slovacia si Transilvania de cei din patria-mama", dupa cum afirma cineastul maghiar Boros si udemeristul Ekstein, membru al Parlamentului de la Bucuresti. Desigur, in ce priveste Transilvania, totul este o eroare din partea unor radicali maghiari.

Problema se pune insa intr-alt mod. Analizand la rece situatia, se ridica mai intai chestiunea oportunitatii realizarii documentarului respectiv si scopului pentru care el a fost difuzat in randul populatiei maghiare din Transilvania. Apoi, in ce masura prefectul de Cluj a avut dreptate sa ceara sanctionarea celor implicati in difuzarea filmului pe temeiul unei ordonante emise de Executivul Adrian Nastase cu ani in urma. Ministrul Culturii si Cultelor, doamna Mona Musca, a contestat, pe buna dreptate, decizia prefectului, apreciind ca, in virtutea dreptului la informatie, producatorii documentarului nu pot fi incriminati. In schimb, in conformitate cu prevederile Legii cinematografiei, conceputa pe criteriile Uniunii Europene, orice film trebuie sa primeasca avizul de difuzare din partea autoritatilor statului, inainte de a fi prezentat in public. Iar acest lucru nu s-a indeplinit de catre difuzori. Mai mult, potrivit legii romane, filmele prezentate pe ecranele de cinematograf sau TV, obligatoriu trebuie sa fie titrate in limba romana. Ceea ce iarasi s-a omis. In aceste conditii, documentarul a fost oprit de la difuzare, pana ce se vor indeplini conditiile stipulate de lege. Chestiunea este insa destul de sensibila, apreciind in ce masura unele cercuri politicianiste au profitat de documentarul "Trianon" pentru a relansa, iata, o tema revansarda, iredentista, care parea pe cale de a se stinge. Cu atat mai mult, cu cat prin intrarea in Uniunea Europeana a Ungariei, Slovaciei, Sloveniei si Romaniei, chestiunea frontierelor este practic nula. Iar pe de alta parte, ungurii, indiferent de zona unde traiesc, au devenit cetatenii Europei, avand aceleasi drepturi cu ceilalti locuitori ai vechiului continent. In asemenea conditii, argumentul "refularii" maghiarilor nu-si are nici un temei.

Se observa ceva suspect in toata afacerea. Dupa 1996, cand a venit la putere Coalitia CDR-PD-UDMR, opozitia PDSR-PRM a lansat o violenta campanie antimaghiara, acuzand puterea ca face jocul Ungariei. Straniu este ca acum, pe o cale mai subtila, se incearca din nou incitarea spiritelor, implicand noua putere intr-un mecanism perfid. Ar fi pacat ca Guvernul C. Popescu-Tariceanu sa nu sesizeze capcana. Oricum, toata afacerea poarta pecetea prostiei.

Gh. Bratescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page