Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SANDU DARIE – UN ARTIST ROMÂN ÎN CUBA

Adrian GRAUENFELS

 


Sandu Darie (1908-1911) este considerat unul dintre marii inovatori in arta moderna cubana. Evreu nascut la Roman (cu numele Sandu Laver) a inceput studii juridice dar a fost atras de arta si avangarda Romana. Era prieten cu poetul Stefan Roll, sotia acestuia Medi Dinu il initiaza in pictura. 

 

A emigrat in Franta, apoi in Cuba in 1941, acolo el dezvolta constructii electro-mecanice care il vor califica printre exponentii de varf cubani si internationali ai artei kinetice. O parte din lucrari au intrat in patrimoniul Muzeului de Arte Frumoase din Havana. O expozitie retrospectiva cu tablouri imprumutate (40 de piese) din colectia muzeului, atrage atentia asupra acestui special artist.

 

Sunt expuse picturi, structuri transformabile, asamblaje spatiale din diferite metale cat si proiecte arhitecturale relizate in Romania in anii 60. Un film realizat in 1966 de cineastul Pineda Barnet (Cosmorama) confirma vigoarea si importanta lui Darie in arta Cubana. Darie se inroleaza intr-un grup exigent numit „Madi", aliniat suprarealismului international. In cartea lui Frank Popper "Birth oh Kinetic Art" gasim aceste referinte: „Sandu Darie este unul din initiatorii liniei numite: arta luminoasa a environmentului" alaturi de Yakov Agam, Nicolas Shofer si Victor Vasarely.

 

Expozitia colectiva Art-Light-Artcurata de Popper in muzeul din Eindhoven-Olanda reprezinta cel mai important eveniment din cariera lui Darie. Recent,  Muzeul Reina Sofia din Spania a achizitionat lucrari pentru o expozitie de Arta Kinetica.
Cand ajunge in Cuba, Darie deja experimentase lucrari modelate dupa teoriile structuraliste si constructiviste care circulau in sanul miscarii abstractioniste. A fost in contact cu artisti similari din America de Sud. Un alt model si sursa de inspiratie i-a fost neo-plasticismul olandezului Piet Mondrian. Traverseaza o perioada lirica expusa in 1949 la un one-man show in care apar si lucrari transformabile, mixate cu incercari audio-vizuale, facand uz de proiectoare, magnetofoane, filtre etc .. o linie legata de schimbarile sociale care afectau Cuba. 

 

In 1960 se alatura grupului „10 Pictori ai Concretului". Pedro de Oraa, un alt membru al grupului dar si critic de arta scrie: „Sandu Darie exemplifica o solida arta conceptuala, este un creator de avangrada". Se resimte aici teoria socializarii artelor plastice lansata de Vasarely, care constientizeaza rolul social al artistului si dreptul accesului cetatenilor la o arta libera. Constructiile industriale, tehnice, facute de Darie sunt un raspuns efectiv la refuzarea artei abstracte si a invinuirilor ca ar fi un artist fara vreun scop sau functie sociala. 

 

Cu operele sale miscatoare si in transformare, Darie include spectatorul, care capata un rol de co-producator si finalizator al operei, metoda care este botezata de teoreticieni „arta deschisa". Darie provoaca o revolutie, trecand de la simpla contemplare a picturii la inrolarea consumatorului de arta in procesul de modificare al operei. Astfel, arta devine accesibila si recreationala. Nu exista limite sau restrictii in constructiile sale. Cat timp spatiul, culoarea silumina permit, experimentul este acceptat. Singura regula ramane forma pura, cinetica. 

 

In catalogul expozitiei, curatoarea Elsa Vega scrie: „Influenta sa depaseste cu mult perioada sa de viata, numele sau a devenit o referenta in istoriografia artei Cubane. Nu vom gasim practic limite in expresiile sale artistice. Granite sau ziduri nu au existat pentru acest artist, totul era posibil de atins prin perseverenta si bogata sa imaginatie." 


Darie a fost membru de oanoare al Academiei de Arte din Haga iar la Havana a primit Medalia Culturii Cubane, in 1981.

 

Adrian GRAUENFELS

15 februarie 2015

Israel

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page