Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Caligrafia Scrierii la Claviatura de Calculator


In sala de clasa nu mai vorbea nimeni. Toate privirile erau atintite asupra monitoarelor de calculator pe masura ce detalii noi erau furnizate asupra exercitiului alocat acelei ore de curs. Profesoara se plimba atenta printre banci si urmarea modalitatea in care elevii reuseau sa faca fata provocarii. Tema era simpla si consta in copierea unui text afisat in partea superioara a ecranului fiind masurat timpul necesar desfasurarii acestei actiuni si contorizat numarul de erori de dactilografiere. Exista si o limita a duratei testului, ce nu trebuia sa depaseasca un sfert de ora.
Fragmentul de text era preluat dintr-o carte de literatura solicitand la maximum folosirea semnelor de punctuatie si aranjarea ordonata a propozitiilor, frazelor si paragrafelor. Exprimarea elaborata punea in dificultate pe elevi, obisnuiti sa comunice in propozitii eliptice de subiect si predicat pe retelele sociale. Profesoara stia acest lucru, de aceea, privea efortul depus in solutionarea unei situatii iesite din comun pentru participanti.
– Este mult prea dificil sa ne incadram in timp, spuse Oana, una dintre cele mai bune eleve la invatatura.
– Nimeni nu ne-a invatat sa scriem repede si corect la calculator, protesta Calin, cel mai bun la matematica.  Am deprins si noi cum ne-am priceput aceasta maniera de comunicare, continua el in timp ce batea la doua degete cuvintele pe care le intalnea in text.
Profesoara zambi si raspunse:
– In primii ani de scoala se invata scrierea de mana a alfabetului si nu este simplu pentru niste copii aflati la o varsta frageda sa tina creionul in mana si sa execute acele miscari complexe de reprezentare a literelor. Cu toate acestea, continua ea, prin efort si straduinta, acest impediment este depasit si dupa un an de zile scrierea devine cursiva.
– Da, dar scrierea la calculator este cu totul altceva, spuse Mihai, un baiat inalt, cu ochi caprui, de obicei timid, dar devenit brusc indraznet in acea ocazie. Niciodata nu stau sa ma gandesc prea mult la cum scriu cand folosesc tastele calculatorului, continua in timp ce actiona de zor tasta „Sterge” pentru a corecta un sir de caractere emis hazardat prin atingerea la intamplare a tastelor.
Dar profesoara nu se lasa convinsa si continua:
– Sa ne imaginam ca ati vorbi exact asa cum scrieti pe telefonul mobil sau la calculator, spuse ea zambind. Cum ar suna o astfel de comunicare?, intreba ea clasa.
Toti elevii pufnira in ras si fiecare incepu sa imite pe celalalt in legatura cu mesajele primite pe Facebook sau prin vreun alt sistem de mesagerie.
– Da, este de ras!, spuse profesoara. Nu degeaba voi numiti „mess” aceasta modalitate de comunicare, care poate fi prescutarea lui „messenger”, dar si cuvantul ce inseamna gunoi in limba romana prin traducere directa!, continua si zambi la randul ei.
Uimiti, elevii se uitara unii la altii si o tacere adanca se asternu in clasa in timp ce fiecare incerca sa scrie cat mai corect cu putinta. In scurt timp se auzi semnalul de final al testului si imediat incepura sa fie afisate rezultatele fiecarei persoane intr-o lista alfabetica dupa numele inscris in catalog.
Profesoara examina aceasta lista de la monitorul aflat la catedra, clatina usor din cap, si spuse:
– Rezultatele corespund cu ceea ce imi imaginasem, ba chiar imi depasesc asteptarile! Mai precis, nu as fi crezut ca dupa ani de zile de folosire intensa a calculatorului greselile de scriere sunt similare celor care abia incep sa ii descopere tainele!, adauga si privi amuzata catre clasa.
Nimeni nu indraznea sa mai spuna nimic. Doar zumzaitul monoton al ventilatoarelor de racire montate in calculatoare se mai auzea pe masura ce secundele treceau incet in ritmul lent al unei dupa-amieze ploioase cand sporadic picaturi de ploaie mai bateau in geam.
– O comunicare in care cuvintele sunt stalcite si exprimarea ingrijita este uitata nu poate decat sa distorsioneze ceea ce aveti de spus, continua profesoara mergand la tabla si luand o bucata de creta in mana.
Imediat, ea incepu sa scrie continutul mai multor mesaje, pe care le primise de la elevi in diferite ocazii, pe mai multe randuri pentru a fi usor de citit. Ochii elevilor urmareau cu interes fiecare exprimare si rasete infundate se auzeau de fiecare data cand rezultatul devenea irezistibil de comic.
– Vedeti cat de greu este sa scrii de mana toate aceste mesaje?, intreba profesoara. Acum, Mihai, vino la tabla si continua sa copiezi urmatoarele randuri!
Mihai merse la tabla, lua creta, si cu un scris tremurat in care literele se asterneau neuniform si sacadat, reusi sa transcrie un mesaj lipsit de semne de punctuatie, de diacritice si chiar de litere. Transpira din cap pana in picioare de efortul depus cand dori sa puna un punct la ultima propozitie.
– De ce vrei sa adaugi un punct la mesaj?, il intrerupse profesoara. Copiaza fidel mesajul si nimic mai mult! Nu incerca sa corectezi in vreun fel textul fiindca nu aceasta reprezinta intentia mea, continua ea si privi din nou catre clasa.
– Mirela, te rog sa treci si tu la tabla, sa copiezi in continuare textul cu mesajele pe care le-am primit in ultima luna de la voi, spuse mai departe profesoara oferind creta acestei eleve.
Mirela scria foarte frumos, chiar elegant, dar se poticnea de fiecare data cand intalnea un cuvant ce avea litere lipsa sau cand trebuia sa treaca la o noua propozitie fara sa puna punct si fara sa scrie cu litera mare prima litera. Efortul depus ii crea un disconfort vizibil, dar reusi sa finalizeze partea pe care trebuia sa o transpuna pe tabla. Dupa aceea, se intoarse in banca si un alt elev o urma pentru a continua acest exercitiu.  
Si asa, toata clasa trecu prin fata tablei pentru a copia acele mesaje diforme, care puneau in dificultate pe oricine dorea sa le transpuna prin scriere de mana. Ora se apropia de sfarsit, dar profesoara aparent nu se grabea sa incheie acest exercitiu.
– Ati observat cat de dificil este sa scrii de mana ceea ce tastati la calculator sau pe telefonul mobil, spuse ea si se intoarse la catedra. Rezultatele testului confirma faptul ca este complicat sa transpui acest gen de comunicare distorsionata si sa redai toate aceste abateri grave de la normele ortografice si lingvistice, continua ea si privi mai departe catre clasa.
– In plus, testul pe care l-ati realizat dovedeste faptul ca timpul nu rezolva problema scrierii corecte la calculator, ci cumva ar trebui sa existe o materie similara caligrafiei, unde sa invatati sa redactati cu usurinta si corect ceea ce doriti sa comunicati fara sa mai folositi la nesfarsit tasta de stergere, adauga dupa care isi lua ramas bun si iesi din clasa.
Elevii ramasera mirati de aceste ultime cuvinte fiindca abia acum intelesesera ca fiecare invatase sa scrie la calculator asa cum apucase si niciodata nu isi pusese problema ca acest gen de comunicare nu poate sa anuleze regulile de exprimare valabile pentru exprimarea in scris. „Sa existe oare o caligrafie a scrierii la calculator similara celei invatate in primii ani de scoala primara?” se intrebara ei pe masura ce paraseau sala de clasa in care calculatoarele continuau sa functioneze incalzind aerul racoros al primaverii ce venea prin ferestrele larg deschise ale salii.
Octavian Lupu
Bucuresti
06 martie 2015


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page