Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

PREMIERA LA OPERA ISRAELIANA DIN TEL AVIV AURELIA FLORIAN SI MARIUS BRENCIU ÎN OPERA „LA RONDINE” DE GIACOMO PUCCINI

Magdalena BRATESCU

Opera „La Rondine” (Randunica) i-a fost comandata compozitorului Giacomo Puccini de Carltheater din Viena, urmand sa fie o lucrare gen opereta. Finalizata in 1916, ea a fost montata pentru prima data un an mai tarziu la Monte Carlo, pe un teritoriu neutru, deoarece Austro-Ungaria era in razboi cu Italia. Puccini a eliminat dialogurile vorbite si a creat o opera oarecum comparabila melodic cu „Liliacul” de Johann Strauss fiul, sau cu “Cavalerul Rozelor” de Richard Strauss. Unii critici muzicali mai rautaciosi au catalogat-o, pe nedrept, un “Lehar nereusit”!

Subiectul operei se aseamana intrucatva cu “Traviata” de Verdi, dar in versiune simplificata si lipsita de dramatism. Desi bine primita de public si avand calitati incontestabile, melodii captivante si ritmuri de dans ca tangoul si valsul, opera e socotita o “ruda saraca” a capodoperelor lui Puccini, Tosca, Madame Butterfly, Boema sau Turandot. Libretul apartinand lui Giuseppe Adami contine multe texte lirice, pline de romantism.

Giacomo Puccini provine dintr-o familie in care au existat cinci generatii de muzicieni si e considerat unul din cei mai pregnanti compozitori romantici dupa Verdi, el fiind si un exponent al stilului realist.

Actiunea operei “La Rondine” se petrece la Paris si Nisa, in epoca celui de-al doilea Imperiu si aduce in scena pe curtizana Magda de Civry, intretinuta de varstnicul sau protector Rambaldo, un barbat foarte bogat. La cocktailul oferit in salonul sau, invitatii discuta un singur subiect: dragostea! Poetul Prunier da tonul muzicii si amfitrioana delecteaza publicul cu frumoasa arie “Visul Dorettei.” Magda nu crede in iubire, dar cand il cunoaste pe tanarul Ruggero se indragosteste de el la prima vedere. Scena se petrece la restaurantul  Bullier care nu se deosebeste prea mult de Café Momus din “Boema”. De aici, intriga continua fara mari surprize sau rasturnari de situatii. Cei doi indragostiti fug impreuna si-si traiesc amorul intr-o casuta de pe malul marii, fericiti dar plini de datorii. Ruggero o cere in casatorie in celebra arie “Spune-mi ca vrei sa ma urmezi”. Nu mai inainte insa de a le scrie si parintilor despre intentiile sale. Primeste consimtamantul familiei, dar in misiva trimisa de mama lui Ruggero, aceasta isi dezvaluie asteptarile de la viitoarea nora: sa fie o fata pura si cuminte. Magda intelege ca din cauza trecutului sau de femeie intretinuta, ea nu poate corespunde conditiilor. Face marturisiri complete si, ca o randunica, se va intoarce la cuibul ei, in bratele varstnicului Rambaldo, (foarte bine interpretat de bas-baritonul Vladimir Braun, o prezenta scenica impunatoare si cu o voce bine pozata), lasandu-l pe Ruggero cu inima franta.

Montarea lui Nicolas Joel la Opera israeliana din Tel Aviv este una clasica, fara idei inovatoare si referindu-se corect la indicatiile scenice. Decorurile lui Ezio Frigerio (reluate din montarea de la Metropolitanul din New York) sunt art deco si Secession vienez in loc de francez, dar ofera un cadru adecvat povestii: un salon elegant cu coloane si tapete de hartie amintind de tablourile lui Klimt.  In actul trei, se remarca in fundal panourile din sticla pictate cu struguri mov si frunze verzi, minunat luminate, ca de soarele Coastei de Azur si care parca te fac sa simti mirosul aerului marin. Costumele (Franca Squarciapiano) sunt superbe, din materiale stralucitoare si cu croieli adaptate epocii.

Punctul de atractie al spectacolului il constituie interpretii principali, soprana Aurelia Florian (Magda) si tenorul Marius Brenciu (poetul Prunier), spre mandria noastra amandoi romani, amandoi fermecatori, dezinvolti, eleganti, interpretandu-si partiturile fara repros, ea, frumoasa si delicata ca prezenta, cu o voce exceptional nuantata, iar el e natural, romantic, interiorizat, frazand perfect. Am urmarit mimica Aureliei Florian care trece de la reverie si duiosie, la dragostea adevarata si pasionata, ulterior la disperare, la hotarare dureroasa si, in final, la trista impacare cu situatia fara iesire a femeii care-si sacrifica dragostea pe altarul puritatii sufletesti.

Orchestra, dirijata cu verva si suplete de Frederic Chaslin, releva bogatia rezonantelor muzicale a acestei opere romantice, desi uneori la un nivel sonor putin prea ridicat.
Corul, condus de Ethan Schmeisser, ofera in special in actul II forta, energie si culoare desfasurarii actiunii, nu numai prin voci excelente, ci si prin miscare scenica de grup. Foarte reusita scurta interventie a celor opt balerini care sugereaza Parisul frivol, cu o nuanta abia simtita de vulgaritate, cum sade bine French cancanului de la care imprumuta finalul.

Am fost dezamagita de interpretarea lui Zoran Todorovici in rolul lui Ruggero Lastouc, (mai ales ca imi este inca proaspata in minte performanta exceptionala a lui Roberto Alagna la Metropolitan Opera) care nu a sustinut acutele, transformandu-le in tipete stridente.

Totusi aceasta nu a impietat asupra succesului reprezentatiei care s-a bucurat de aprecierea publicului israelian.

In contextul tragicelor atacuri teroriste care au intunecat prin fanatism "Orasul luminilor" zdruncinand comunitatea evreiasca din Paris, intreaga lume, dar mai ales  Israelul care a urmarit desfasurarea evenimentelor cu sufletul la gura, iar mai apoi si-a ingropat coreligionarii in Pamantul sfant, spectacolul „La Rondine" a carei actiune se petrece in Parisul vesel si animat a fost dedicat de Opera israeliana memoriei victimelor din Franta.
---------------------------------
Magdalena BRATESCU
Rehovat, Israel
ianuarie 2015


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page