Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Los Angeles, California - Unirea Pricipatelor, Ziua Culturii Nationale Române, comemorarea poetilor Mihai Eminescu si Grigore Vieru


Implinirea celor 165 de ani de la nasterea poetului national al Romaniei, Mihai Eminescu, s-a omagiat la Biserica Ortodoxa Sfanta Treime din Los Angeles, California, duminica 18 Ianuarie 2015, la finele Sfantei Liturghii.
S-a comemorat de asemenea Unirea Principatelor Romane, si cei 6 ani de la trecerea in eternitate a marelui poet basarabean Grigore Vieru (2009).  
S-a slujit un parastas de obste, in cadrul caruia s-au pomenit infaptuitorii Unirii Principatelor Romane, marele Mihai Eminescu, poetul basarabean Grigore Vieru (pomenire de 6 ani), Paulina Ciocan (pomenire de 6 luni), Ecaterina Livia Literat (pomenire de 9 zile) si Alexandra Potanga (pomenita de 3 ani).
Dupa obiceiul impamantenit la Biserica Ortodoxa Romana din Los Angeles, California, parintele Constantin Alecse, parohul locului, si toti clericii si mirenii bisericii, au participat la slujba unui TE-Deum, la finele Sfintei Liturghii duminicale, urmata de o conferinta rostita de istoricul Ion Anton, dedicate intreitei sarbatoriri: Eminescu, poetul nostru national, nemuritoul Grigore Vieru, lacrima lui Eminescu, si Unirea Principatelor Romane.
Conferentiarul a subliniat, intre altele, legatura pe care marele Eminescu a avut-o cu Biserica Ortodoxa. Eminescu a avut cuvinte elogioase la adresa bisericii, pentru faptul ca a plamadit si a pastrat limba romana aici, la Dunare, pastrand totodata unitatea lingvistica si spirituala a poporului roman, mai ales pastrand identitatea sa in fata multor popoare migratoare si a unor vecini de alt neam. In una din cele 9 scrisori ale lui Eminescu, in prima scrisoare, el are o premonitie a ceea ce se va intampla dupa trecerea sa in nefiinta.
Interpretand plecarea sa in eternitate, poetul Grigore Vieru noteaza ca, aflandu-se intr-o stare agitata, sub semnul cumpenei intre Dumnezeu si cel cel rau, si-a propus sa vina din ce in ce mai staruitor cu ceva care s-o cumpaneasca, s-o imbuneze, cantecul si zicerea aforistica, adica, proverbul, in epocile cand omul nu are timp pentru reflectii si este orbit de atatea neclaritati; acestea par a fi mijloacele cele mai eficiente si mai moderne.
Grigore Vieru a fost omagiat de mari personalitati ale spiritului romanesc. Academicianul Ion Simion l-a numit poet cu lira-n lacrimi, un simbol al renasterii spirituale si nationale a Basarabiei. Nichita Stanescu l-a numit ca un adevarat poet care transfigureaza natura gandirii in natura naturii. Zoe Busulenga il numeste pe Grigore Vieru poetul care se face ecoul tuturor fiintelor, contopindu-se in sufletul neamului sau.

Ca o premonitie a sfarsitului sau pamantean Grigore Vieru enunta cateva versuri deosebite:
Ajuns'am a umbla mereu
In brate cu mormantul meu
si nu stiu unde sa-l mai pun
Sa am un somn mai lin, mai bun.
In toata viata sa poetul a privit eternitatea ca pe o situatie imprevizibila si inevitabila.
Vorbind despre Unirea Principatelor Romane de la 1859 precizam ca un rol important in dezvoltarea constiintei nationale si afirmarea necesitatii strangerii laolalta a tuturor romanilor in unice hotare, in cadrul unui singur stat national, independent, l-a avut activitatea desfasurata de oamenii de cultura moldoveni, munteni si transilvaneni in cadrul institutilor infiintate in prima jumatate a secolului 19.
Literatura contemporana privind Unirea Principatelor Romane din 24 ianuarie 1959 a devenit ecoul involbularilor din care avea sa se plamadeasca Romania Moderna.

Desfasurarea lucrarilor Divanurilor adhoc, actiune de propaganda unionista, unirea Moldovei cu tara Romaneasca prin dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, apoi sirul faptelor politice, care in 1864 duce la  forme instituite complete, in fine, figura lui Cuza Voda in care Unirea dobandea personificarea ei atat de populara, au inspirat deopotriva pe prozatori, poeti, dramaturgii si oratorii vremii.
Evenimentul  s-a incheiat printr-o agapa frateasca ad-hoc, oferita de catre familiile Constantin Ciocan, preot Constantin Alecse (IMO Ecaterina Livia Literat - 9 zile -  si Adrian Potanga, in memoria tuturor celor pomeniti.
La multi ani, Romania! si eterna amintire fauritorilor Unirii Principatelor, marilor poeti EMINESCU si VIERU!, si tuturor celor comemorati.
(Participant)
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page