Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Securitatea Nationala între teza Presedintelui Camerei Deputatilor si antiteza Presedintelui Curtii Constitutionale


General Br. (r) Aurel I. Rogojan   

Cine-l struneste pe Zgonea?
 
„Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a declarat (15.01.2015) ca Legea „Big Brother” (Legea 82/2012) si Legea cartelelor prepay sunt urgente si necesare pentru ca sistemul de siguranta nationala sa functioneze.” „Presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei (C.C.R.), Augustin Zegrean, a afirmat (15.01.2015) ca asa numitele legi „Big Brother” au fost deja verificate in vara anului 2014, fiind declarate neconstitutionale, iar reglementarile in acest domeniu ar trebui sa respecte drepturile si libertatile fundamentale”. Pripeala presedintelui Camerei Deputatilor ne „baga la idei”. La idei serioase, care pot avea consecinte grave. Musai, spune dansul, in luna februarie sa fie adoptate legile suspendate de Curtea Europeana de Justitie. Sugereaza ce sa faca C.S.A.T.-ul, vede procedura de urgenta, asumarea raspunderii guvernului, desi nu ar fi de dorit.
 
O sumara revista a presei straine ne indica, intradevar, actualitatea dezbaterilor in legatura cu controversata chestiune, dar nicaieri nu este atata graba. Dimpotriva. Asa cum anticipam, intr-o luare de pozitie anterioara, tragedia franceza nu isi are cauzele neprevenirii atentatelor in existenta, ori inexistenta, unor legi de natura celor in discutie. Reputatul publicist, Jean Guisnel specializat in materia serviciilor secrete („Le Point”, 15.01.2015, „Manuel Valls a blocat interceptarile privind « clanul’ Kouachi? »” ) invoci ingerinta decidentului politic, care, folosindu-se de lege, perturba activitatea serviciilor: „Inainte de 7 ianuarie 2015, interceptari antiteroriste solicitate de Directia Generala pentru Securitate Externa (D.G.S.E.) si Directia Generala pentru Securitate Interna (D.G.S.I.) din Franta ar fi fost blocate. De mai multe saptamani, afacerea afecta relatiile intre conducerea Executivului si cele doua servicii principale franceze, D.G.S.I. si D.G.S.E. Chiar inainte de atentatele de la sediul redactiei „Charlie Hebdo” si de la supermarketul din Porte de Vincennes, sefii celor doua servicii - Patrick Calvar (D.G.S.I.) si Bernard Bajolet (D.G.S.E.) - si-au exprimat nemultumirea. Cauza, potrivit unor surse concordante, este reprezentata de interdictiile de a recurge la interceptari ale comunicatiilor in interiorul si in afara teritoriului francez, emise de o colaboratoare apropiata a premierului Manuel Valls, responsabila cu autorizarea sau interzicerea acestora, dupa avizul consultativ al Comisiei Natioanle Consultative a Interceptarilor de Securitate (C.N.C.I.S.). „Aceste interdictii prealabile au afectat interceptarea comunicatiilor la nivelul a cel putin unei ambasade straine in Franta si in cazul unor « tinte » de nationalitate franceza aflate pe teritoriu strain. [...] Serviciile ar fi cerut ca interceptarile care le-au fost aprobate cu privire la « tinta » Kouachi sa fie extinse la persoane din anturajul sau. Aceasta solicitare ar fi fost refuzata. [...]”
 
Securitatea cibernetica este o prioritate absoluta, in conditiile in care internetul a devenit un camp de lupta pentru extremisti, teroristi si spionaj. Sub acest aspect nu exista vreun dezacord. Controversele sunt generate de competitia pentru partajarea controlului asupra acestui teatru al noilor razboaie, stiut fiind ca exista un supervizor la nivel planetar si magistrale informatice de care depind suveranitatea statelor si libertatile individului.
La Berlin a avut loc (14 ianurie 2014 ) un Forum de Securitate Cibernetica organizat de Academia Federala pentru Politica de Securitate (B.A.K.S.). Cu acest prilej, Catrin Rieband, vicepresedinte al Oficiului Federal pentru Apararea Constitutiei (Bf.V.), a declarat: „Serviciile de securitate din Germania, Marea Britanie si SUA sunt, probabil, de acord in privinta faptului ca «Internetul constituie un camp de lupta pentru extremisti, teroristi si spionaj. Acest consens ia sfarsit, insa, cu siguranta, cel tarziu cand vine vorba de spionaj, intrucat de la dezvaluirile lui Edward Snowden este clar ca britanicii si americanii vad in Germania nu doar un partener, ci si o tinta a supravegherii» ”.
 
Catrin Rieband a subliniat „flexibilitatea enorma de care se bucura in retea extremistii si teroristii […]. De aceea, este important sa existe o cooperare la nivel international, dar si o supraveghere a diversilor actori, scop in care trebuie create resurse” - a adaugat vicepresedintele Bf.V.
La fel ca si in Marea Britanie, nici in Germania nu exista un consens politic in legatura cu legile suspendate prin Directiva Uniunii Europene, iar pozitia Frantei, exprimata de Jean-Marie Delarue, presedintele Comisiei Nationale de Control al Interceptarilor de Securitate/ C.N.C.I.S. itereaza ca „nu este nevoie de interceptari politienesti fara control” .  
    
In Franta, interceptarile in cauze judiciare se realizeaza pe calea deciziei administrative a primului ministru, pe baza avizului consultativ al comisiei mentionate. In materia prevenirii terorismului, insa, Legea din 2006 privind terorismul stabileste ca un magistrat sa autorizeze comunicarea datelor de conexiune, in special listele apelurilor telefonice, fara avizul C.N.C.I.S. Din anul 2014, Legea Programarii Militare, stipuleaza ca asemenea date pot fi solicitate si din ratiuni ce privesc securitatea nationala, criminalitatea organizata, protejarea intereselor economice fundamentale [...], mai exact, la fel ca in cazul interceptarilor.
In Franta, pot fi interceptate maxim 2.190 de persoane, la un moment dat (n.n. Romania) - 38.884 acte de autorizare a interceptarilor in anul 2013 !) . Nu ni s-a spus niciodata ca este insufficient, a declarat presedintele C.N.C.I.S. In cazuri speciale, serviciul trebuie sa justifice aceasta atingere adusa libertatilor civile.
 
[...]
 
Asadar, cazul Frantei nu poate servi drept argument. Atentatele nu au putut fi prevenite din cu totul alte cauze. Nici Germania, nici Belgia, nici Marea Britanie nu par a fi grabite in adoptarea de noi legi, inainte ca de la Bruxelles sa fie emisa o noua directiva in acest sens.
 
Angela Merkel, desi personal doreste crearea bazelor de megadate, a subliniat ca mai intai trebuie sa se dezbata la nivel european problema stocarii datelor. Este improbabil, totusi, ca la nivelul UE sa inceapa prea curand o astfel de dezbatere. Ministrul federal al justitiei este categoric impotriva stocarii preventive a datelor. Dupa ministrul federal al justitiei, Heiko Maas, un alt social-democrat german de rang inalt se pronunta impotriva introducerii stocarii preventive a datelor: „Trebuie sa analizam cu atentie daca si ce consecinte trebuie trase din atentatele de la Paris. Eu ma opun unui actionism febril”. Acest lucru este valabil si pentru stocarea datelor, a declarat (15.01.2015), pentru „Spiegel Online”, liderul fractiunii parlamentare a Partidului Social Democrat (S.D.P.), Thomas Oppermann. Oppermann a respins solicitarile legate de elaborarea unui proiect german de lege in aceasta privinta: „In acordul de coalitie am convenit ca vom pune in aplicare directiva UE. In prezent, implementarea acesteia nu mai este insa posibila[...]”. Oppermann a cerut Comisiei Europene sa prezinte o noua varianta a directivei U.E.: „Deocamdata este treaba Comisiei sa vina cu o noua directiva. Noi ar trebui sa asteptam linistiti ca acest lucru sa se intample.”
Comisarul european pentru economie si societate digitala, Günther Oettinger, a afirmat, miercuri (14.01.2015), in fata Comisiei juridice a Bundestag, ca „[…] nu exista nicio graba in acest sens. La Bruxelles se afirma, oficial, ca se doreste elaborarea unei noi directive in acest an. Nu exista, insa, o agenda fixa.” In consens cu „valul international” (din care se exclud S.U.A., China, Rusia, Coreea de Nord…) este si opinia unui cunoscator autohton in materie. Astfel, a retinut atentia media abordarea profesionistului, consacrat de o activitate de peste trei decenii, din care mai bine de jumatate la conducerea si coordonarea tehnica a sistemului national antiterorist, general-maior (r) ing, Ion Stefanut:
„Aceste legi, fara a fi o solutie definitiva, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiterilor de informatii. Dar sa nu cadem in greseala de a ne imagina ca munca operativ-informativa in domeniul antiterorismului se leaga exclusiv de telefoane, de apeluri. Munca este infinit mai complicata si se plaseaza pe alte coordonate. In orice lege elaborata de o minte omeneasca veti gasi un sambure al unor viitoare abuzuri. Pe de alta parte nici nu poti incredinta unor calculatoare sarcina de a elabora legi, pentru ca maine calculatoarele ii vor trimite pe toti la executie ca fiind imperfecti, ineficienti. stiu despre ce e vorba in temerile publicului. Cred ca aceste temeri sunt justificate. Plec de stravechiul adagiu: «Puterea corupe, puterea absoluta corupe absolut”. Fostul comandant al antiteoristilor a avut contacte cu combatantii de azi ai frontului antiterorist si a discutat cu acestia despre preocuparile profesionale: „Dupa spusele lor - am avut in urma cu aproximativ un an mai multe discutii cu tinerii din aceasta unitate si una dintre temele discutiilor a fost tocmai aceasta - nu am am sesizat ca ar fi carente uriase sau hiatusuri de neacoperit in legislatie. De aia am si spus ca aceste legi vor aduce un plus profesional, fara a ne imagina sa ele vor rezolva miraculos toate problemele.”
 
Greu ne mai incearca imaginatia, aceasta graba a presedintelui Camerei Deputatilor!
L-am putea intelege pe presedintele vreunei comisii parlamentare de control a serviciilor, dar este probabil in vacanta.
L-am putea intelege, mai mult, pe secretarul unei astfel de comisii, care detinut, pana la deputatie, compania de I.T. care a achizitionat, ca intermediar, o varianta de soft „PRISM”, scoasa din uz de serviciu secret. Nu comentam interesul partenerului strategic special, generat de conjuncturi, acum exploatate in scopuri geostrategice. Acceptam si sustinem, suportam cu stoicism orice ingradire a libertatilor noastre, daca este necesara apararii Constitutiei Romaniei, chintesenta securitatii noastre, dar faceti jocurile cinstit, inlaturati-ne suspiciunile induse prin practici de legiferare incorecte, amatoristice, generatoare de viziuni kafkiene asupra realitatii.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page