Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Octavian Lupu - Artistul Traducator si Capodopera Sa

Traducatorul atingea cu sfiala paginile ingalbenite de vreme ale manuscrisului vechi de mai multe secole. Cu miscari atente ale degetelor, el deslusea slovele stravechi, ce pareau sa straluceasca viu sub lumina lampii de petrol agatate deasupra mesei de lucru. Nu se grabea sa scrie pe coala alba in care adauga pe rand nestematele pretioase ale unei gandiri strabune. Surprinzator, ele alcatuiau propozitii si fraze ce prezentau o neobisnuita asezare a cuvintelor, complet diferite de stilul vorbirii contemporane.
„Ce fel de om a scris astfel de randuri?” se intreba el la fiecare popas luat de-a lungul cararii abrupte a transcrierii. „Ii simt patosul in tot ce vorbeste. Candoarea sa fata de posibilul cititor nu are egal, desi textul poarta pecetea mai multor milenii de la elaborarea sa. Pacat ca nu am posibilitatea sa vorbesc direct cu el. As lamuri nenumarate detalii, unde slova pare sa nu redea exact intentia cugetarii autorului!”
Aplecat mai departe asupra lucrului sau, artistul Traducator continua sa se miste incet, fara graba, dovedind simpatie fata de fiecare cuvant intalnit. Stia ca multi altii procedeaza diferit din dorinta de a finaliza cat mai rapid trecerea in limba moderna a unor cuvinte stravechi. Fie prin utilizarea unor cuvinte depasite, arhaice, acestia imbracau salba de diamante a sublimelor exprimari originale in haine abandonate din secole trecute; fie copiau asezarea cuvintelor din manuscris, fara adaptare la limba vorbita in prezent. Rezultatul semana cu o paine obtinuta dintr-un aluat nedospit suficient si coapta la o temperatura mult prea mica. Fiindca mai intai, trebuie ca intelesul sa dospeasca suficient in mintea traducatorului, care sa ii gaseasca echivalente lingvistice potrivite. Iar ulterior, aceste cuvinte bine alese trebuie imbinate conform regulilor limbii vorbite, dar reconstruind intelesul initial dezvaluit printr-o anume constructie a propozitiilor, frazelor si paragrafelor.
Cititorii unei astfel de traduceri nedospite si necoapte ajung la final sa considere ca au de-a face cu o carte straveche lipsita de importanta si nerelevanta pentru contemporani. Printr-o astfel de abordare se desacralizeaza exprimarea autorului antic, mesajul sau fiind aruncat la cosul cu obiecte interesante, dar greu de inteles. Cat de mult Traducatorul dorea sa ofere o cu totul alta perspectiva asupra lucrarii pe care cu munca asidua o realiza pas-cu-pas asemenea cladirii unui Templu urias dedicat simbolurilor prezentate iscusit in manuscris.
Uneori, obosit de orele prelungite ale muncii sale, Traducatorul se aseza pe un alt scaun, de unde putea sa priveasca in voie infinitul albastru al cerului brazdat de pufi albi de nori sub lumina difuza a lunii. Noaptea imbraca orasul ce se intindea pe zeci de kilometri in jurul sau. De la inaltimea ultimului etaj, oricine putea sa contemple linistea noptii ce se zarea asternuta pe toate casele si peste toti oamenii. Doar stelele Orionului impodobeau mantia catifelata a odihnei dintre doua zile, dar putini erau privitorii care sa o bage in seama.
Traducatorul se ridica si deschise larg fereastra lasand aerul curat si rece al noptii sa invadeze camera cufundata in umbra. Lampa de petrol nu reusea sa isi ofere razele decat ingustei suprafete a mesei de lucru, dar in rest, bezna plutea in voia ei plina de fantasmele inchipuirii ce se alcatuiesc si de destrama dupa reguli doar de ele stiute. Nu ii placea becurile electrice. Aveau ceva artificial in lumina lor calculata dupa principii de eficienta economica, dar neavand nimic in comun cu caldura luminii produse de o lampa cu petrol. Asa cum stiinta secolului XXI nu a reusit sa ofere decat alternative slabe calitativ si indopate cu aditivi toxici la instrumentele din trecut, tot astfel lumina electrica oferea o disonanta groteasca in raport cu delicata alcatuire a manuscrisului, ale carui litere, scrise cu rabdare cu cerneala pe un pergament special, brusc paleau sub presiunea fotonilor zgomotosi si violenti trimisi spre ea dinspre o astfel de sursa.
Lumina lunii si cea a lampii conlucrau artistic in decorarea atelierului de lucru al modestului Traducator, care nestiut de ceilalti, se retragea sa adune comori stravechi pentru a le transpune in vorbirea oamenilor timpului sau. Nu dorea sa i se stie numele; cel putin nu acum. Scopul sau artistic se desavarsea  prin magia dialogului cu autorii antici folosind la maximum cunostintele de limbi antice pe care o dobandise cu migala si perseverenta pe parcursul mai multor decenii. Ce deosebire fata de colectivele de traducatori motivate financiar sa ofere produse adaptate gustului clientului, dar nicidecum fidele intentiei autorului!
Multe carti de importanta maxima pentru umanitate avusesera o astfel de soarta, rezultatul sigur fiind reducerea interesului maselor largi fata de mesajele importante pe care acestea le transmiteau. Gonind pe autostrazile succesului financiar si faimei de sine, astfel de carti faceau mai mult rau decat bine prin distrugerea intentiei autorului original. Dar Traducatorul se prezenta pe sine ca „un mestesugar medieval, care alcatuieste roti si angrenaje felurite din care constituie ulterior ceasuri de precizie gata sa fie instalate in turnul primariei pentru a reda cu exactitate timpul vechi, nou si cel ce va urma.” Colegii de breasla il dispretuiau si ziceau: „Naivitatea si idealismul tau lipsit de eficienta reprezinta ceva depasit. Am trecut la era industriala a produselor realizate pe scara larga. Cine mai are vreme de mesterit detalii?”
Dar el, Traducatorul, stapan pe sine le raspundea: „Voi alergati pe o cale larga, o autostrada cum ii spuneti acum, care nu presupune efortul saparii in adancime, ci numai cel al desfasurarii pe o suprafata ce nu duce nicaieri si se inchide in sine. Voi va deplasati dintr-o parte in alta a lumii, iar ulterior reveniti din punctul din care ati plecat. Dar eu sap cu respect si perseverenta in adancime. Sub pasii vostri se afla nestemate ascunse in tarana. Sub drumurile voastre sunt comori si civilizatii ingropate de vreme, dar care au multe lucruri de impartasit. Cu voi prezentul se incheie, dar cu mine el de-abia incepe sa existe!”
Mai multe pasari trecura in stol prin dreptul lunii, dupa care se apropiara de sol si zburara la nivelul caselor trecand pe deasupra lor. Strigatele li se auzira asemenea unor ecouri din alte lumi de poveste sau din trecut, aduse brusc la iveala prin cuvintele mestesugit alcatuite ale traducerii din Cartea cea Veche. Traducatorul zambi, inchise fereastra si trecu din nou la lucru. Scrisul sau caligrafic si calm se misca asemenea arcusului unui violonist in ritmul partiturii pe care o executa. Rand dupa rand sub lumina clara a lampii manuscrisul original prindea din nou viata trecand in trupul nou tesut cu migala si sfiala in limba secolului al XXI-lea. Slovele scrise in traducere incepeau si ele sa straluceasca violet asemenea ametistului, fiindca viata se transfera de la original la copie trecand dintr-un spatiu-timp trecut in cel prezent avand aceleasi sensuri si acelasi inteles.
Traducatorul se identifica tot mai mult cu Autorul manuscrisului, incat gandurile minunate ale celui ce graise in urma cu douazeci de secole se regaseau in cugetarea unei minti luminate a vremii prezente. Cei doi devenisera una, iar la final, cand expresia de salut se aseza cu eleganta pe portativul exprimarii, Traducatorul avu impresia ca deopotriva el si Autorul au semnat cu bucurie eternul salut al antichitatii: „Pacea sa fie cu voi, cu totii!”
Octavian Lupu
Bucuresti
12 ianuarie 2015

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page