Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Din Lumea... lui Stanley Kramer (939)

* V-am lasat la numarul anterior, cu precizarea ca voi reveni asupra unor emanatii cerebrale lasate posteritatii de fondatorii acestei tari si stipulate in Constitutia Statelor Unite ale Americii. Din nefericire, tot ce a fost valabil in perioada 4 Iulie 1776 - 19 ianuarie 2009, nu mai are aplicativitate, preocuparile noii administratii se incadreaza in cu totul alte norme legislative, care nu se regasesc in Legea Suprema a tarii.

In prezent este perfect valabil aforismul lui Frank Zappa: America este o tara de legi: prost scrise si aplicate aleatoriu. (America is a country of laws; badly written and randomly enforced). Se pare ca Pontifus Maximus este familiar cu Henry Steele Commager, unul dintre intelectualii de marca americani, evident de extrema stanga, ai secolului trecut, istoric, jurnalist, trecut ca si mesianicul presedinte pe la Universitatea din Chicago, care a afirmat ca America a devenit cea mai mare putere a lumii prin experimentare (became great through experimentation). Sunt convins, desi Henry era cunoscut ca un ardent sustinator al "stangii", ca el nu s-a referit la transformarea populatiei in niste cobai, pe care sa se experimenteze emanatiile mesianice.

Cea mai mare problema cu care se confrunta America este cresterea rapida a intruziunii guvernului, in viata privata a cetatenilor. Cohorte de noi pozitii guvernamentale, legiuni de facatori de nimic, armate de experti in domenii numai de ei stiute, consuma banii contribuabilului American. Toate aceste masuri nu afecteaza numai potentialul financiar al americanului, dar si libertatea de care ne bucuram, inainte de 20 ianuarie, 2009. Nu trebuie sa fii un geniu sa realizezi ca ne bucuram de mult mai putina libertate, de mult mai multe reguli, de mult mai multe taxe si de o armata de agenti guvernamentali, care se ocupa de implementarea mesianicei politici.

Dar, asa cum ne-a avertizat primul presedinte al Americii, George Washington, guvernul nu este elocventa, este forta. Ca si focul, este un slujitor periculos si un stapan infricosator. Pentru ca cei care au fondat aceasta unica si singulara fosta democratie a lumii, au inteles din start ca guvernul inseamna constrangerea componentilor societatii, au creat un sistem care sa limiteze puterea si dimensiunea guvernului, cat si anumite nivele complementare de guvernare, care sa se verifice unele pe altele. Vorba filozofului latin, Juvenal; "cine-i pazeste pe paznici" (who watch the watchers). De cand am fost blagosloviti cu Pontifus Maximus, dimensiunea guvernului a intrecut orice imaginatie, armate de tzari au fost inclusi la guvernare, in totalitate persoane cu o ideologie similara cu cea a ocupantului Biroului Oval.

Surprinzator, desi retributia presedintelui nu mai constituie un secret, armatele de functii nou create, au o retributie necunoscuta masei amorfe de americani.

Apropos, anul trecut mesianicul a castigat 5.5 milioane de dolari, din care 363.000 retributia de presedinte, restul provenind din drepturile de autor. Sunt tare curios, cand a avut timp sa mai si scrie atatea carti, discursurile mesianice fiind opera altora. Pana si William Jefferson Blyte Clinton, nu a depasit niciodata suma de 250.000 dolari anual. Dupa parerea aproape unanima, chintesenta politicii mesianice este in totala neconcordanta cu vointa poporului American. Ce multa dreptate a avut marele patriot American, Thomas Paine, care inca din 10 ianuarie 1776 ne-a avertizat: "mestesugul guvernarii intotdeauna a fost monopolizat de cei mai ignoranti si cei mai sarlatani-pungasi indivizi ai omenirii". (The trade of governing has always been monopolized by the most ignorant and most rascally individuals of mankind).

Mihaly Csikszent-Mihalyi, professor de psihologie, emigrat in urma cu peste 50 ani din Ungaria, ne avertizeaza ca atat timp cat se cunosc sentimentele noastre, este usor a fi exploatate de altii. Cert este ca incursiunea guvernului in viata noastra privata ne-a facut nu numai vulnerabili, dar si manevrabili si usor de constrans. Pe zi ce trece se adevereste veridicitatea cuvintelor lui H.L. Mencken, care a definit scopul unei politici practice: de a tine populatia alarmata.

Un ultim sondaj de opinie, efectuat de Pew Research Center, arata ca americanii sunt total nesatisfacuti de politica emanata de pe 1600 Pennsylvania Avenue, existand tendinta tot mai vadita de a se identifica administratia cu notiunea de stat. Sper sa nu ajungem ca Franta sub Ludovic al XIV-lea, care intr-o alocutiune tinuta la 13 Aprilie 1655, in fata Parlamentului, a afirmat: "L’Etat, C’est Moi ! (Statul sunt eu!). Pentru familiaritatea dumneavoastra, un slogan popular in Italia aflata sub regimul fascist al lui Mussolini, spunea: Tutto nello Stato, niente al di fuori dello Stato, nulla contro lo Stato" - Totul pentru stat, nimic in afara statului, nimic impotriva statului.

Foarte probabil, in viitorul nu prea indepartat, slogane similare vor fi la moda si in tara descoperita de Cristofor Columb, la 12 Octombrie 1492 !!!

A. C. Ton

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page