Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Cel mai vechi ceas din Cluj a fost repornit, dupa 70 de ani în care a fost stricat

Cel mai vechi ceas public care a functionat in Cluj, inca de la jumatatea secolului ai XVIII-lea, a fost repus joi in functiune, dupa zeci de ani in care a fost stricat. Ceasul este acum amplasat pe turnul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (cladirea Reduta), care este o cladire importanta din punct de vedere istoric, deoarece aici s-a tinut procesului Memorandistilor din 1894.
 Foto: (c) radiocluj.ro
Ceasul a fost montat, pe la jumatatea anilor 1700, pe turnul bisericii Sfantul Mihail din Cluj, care este cea mai mare catedrala din Transilvania. In 1863, ceasul a fost inlocuit cu unul nou, iar cel vechi a fost mutat pe poarta Cetatii, (care ar da astazi catre cartierul Manastur, aflat inspre vestul orasului). Dar cum ulterior Turnul Portii Manasturului (dupa numele unui sat aflat in acea zona) a fost daramat pentru a se face loc construirii unui drum mai larg, ceasul a fost mutat si de aici, pe turnul cladirii Reduta. Ultima data cand se stie ca a functionat acest ceas, care are un singur aratator si doua clopote — unul care bate orele si unul jumatatile de ora — a fost in 1950.
'Am repus in functiune, de Ziua Culturii Nationale, dupa circa 75 de ani, ceasul de pe cladirea Reduta. Aceasta era, in secolul al XIX, sediul Dietei Transilvane, iar acum adaposteste Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Este un ceas de turn din secolul al XVIII-lea, mai precis din anii 1730 — 1740, astfel incat l-am botezat ceasul istoric al Clujului. Este unul dintre cele mai vechi ceasuri de turn din Romania, cu un mecanism al carui provenienta nu se cunoaste, pentru ca nu au fost identificate niciun fel de inscriptionari sau marci pe piesele acestuia', a spus Tudor Salagean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Dupa amplasarea sa pe locul pe care se afla si in prezent, respectiv cladirea Reduta, ceasul a functionat aproape un secol intreg, dar cum nu s-au mai gasit mesteri ca sa il repare, de mai mult o jumatate de veac mecanismul nu i s-a mai invartit.
Ceasul a fost reparat de curand de un mester maghiar din Cluj, care a confectionat manual, chiar daca cu ajutorul unor ustensile moderne, o serie de sase piese principale. Jakabhazi Alexandru a explicat ca intregul ceas cantareste 300 de kilograme, dar nu are niciun surub.
'Cele mai importante piese au fost distruse sau nu au mai fost la locul lor. Anumite piese au fost refacute de la zero. Ele au fost refacute cu tehnologia de acum, dar ca si cum ar fi vechi, pentru ca nu mai sunt acum stasurile de altadata. Ma refer la roti zimtate. Toate sunt facute manual, la pila', a explicat mesterul.
Ceasul are si o piesa foarte interesanta, un cap de lup, care declanseaza bataile de la fix si de la si jumatate. Este un element decorativ, insa constructorii orologiului i-au dat si o functionalitate precisa acum mai mult de 300 de ani, cand l-au facut.
Mesterul a mai dat asigurari ca pe perioada urmatorilor zeci de ani, pana la sfarsitul vietii lui, ceasul va functiona, pentru ca acum are cine sa il repare. Cum ceasul trebuie tras manual, este necesar ca in perioada urmatoare cateva persoane sa fie instruite sa faca acest lucrul.
Costurile de reparatie s-au ridicat la 37.000 de lei.
Cladirea Reduta este una dintre constructiile istorice ale Clujului. Ea a adapostit organizarea catorva diete, in secolul al XIX-lea fiind principala cladire publica a orasului. Numele sau este legat si de organizarea unor concerte sustinute Franz Liszt, Johannes Brahms, Bela Bartok si George Enescu.
AGERPRES/(A — autor: Elena Stanciu, editor:Diana Dumitru)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page