Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

DEZVALUIRILE PROFESORULUI UNIV. DR. IOAN SCURTU: "Mihai Razvan Ungureanu a sabotat negocierile pentru Tezaurul României de la Moscova"


Mihai Razvan Ungureanu, recent uns consilier personal al noului presedinte al Romaniei, Klaus Iohannis, pe perioada cat a fost ministru de Externe, a sabotat prin acte oficiale interne activitatea Comisiei pentru recuperarea Tezaurului Romaniei de la Moscova.

In acelasi timp, a intreprins toate demersurile posibile pentru transmiterea ilegala a Tezaurului Mostenirii Gojdu catre Ungaria, scrie jurnalistul Victor Roncea in www.bursa.ro, preluat de Romanian Global News.

Mai mult, Emil Boc, premierul fostului presedinte Traian Basescu, a scos complet problema Tezaurului romanesc confiscat de rusi din Programul sau de Guvernare, dupa alegerile parlamentare din 2008.

Aceste informatii dramatice sunt cuprinse in volumul lui Ioan Scurtu, "Tezaurul Romaniei de la Moscova", recent aparut la Editura Enciclopedica (Bucuresti, 2014).

Profesorul Ioan Scurtu a fost, de la infiintare, in 2004, pana in 2012, cand si-a dat demisia, co-presedintele Comisiei Comune romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova in timpul primului Razboi Mondial, pe scurt Comisia pentru Tezaur. Practic, in paginile cartii sale de memorialistica ni se demonstreaza ca, dincolo de declaratiile cu iz patriotard, in aceasta perioada, de 10 ani, cat a fost presedintele Romaniei, Traian Basescu s-a exprimat in privinta Tezaurului Romaniei din Rusia doar in termeni lacsi, de tipul unei batai pe umar si a unei glume la o receptie.

Glumitele lui Basescu si blocajele lui Ungureanu, urmate de cele ale succesorilor sai, fideli liniei cotroceniste sau tariceniste, Adrian Cioroianu, Lazar Comanescu (si acesta numit consilier la Palat), Cristian Diaconescu, Catalin Predoiu, Teodor Baconschi si apoi, din nou, in Guvernul Ungureanu, Cristian Diaconescu, profesorul Scurtu le-a simtit pe propria-i piele. In plan diplomatic, acestea au produs un inghet total. De unde a fost dirijat acest inghet?

Daca ar fi sa urmam indiciile meteorologice uzuale, valabile in acest caz si in plan informativ-politic, am ajunge usor la sursa. Oamenii si, mai ales politicienii, ca sa nu mai vorbim si de comandantii supremi, se judeca dupa fapte, nu dupa vorbe. Este tragic sa constati ca puterea din Romania ultimilor 10 ani, in ciuda fumigenelor provocatoare anti-rusesti, a deservit, in fond, interesele Rusiei, cel putin in privinta recuperarii unui bun national pentru care Ceausescu, de exemplu, nu a ezitat sa se contreze direct cu Brejnev. Faptele, cuprinse cu amanunte in volumul profesorului Scurtu, vorbesc de la sine.

*Numai Tezaurul BNR de la Moscova valoreaza azi 5 miliarde de dolari

Evenimentul de lansare a volumului, desfasurat la Banca Nationala a Romaniei pe 11 noiembrie anul trecut, chiar intre cele doua tururi de scrutin ale alegerilor prezidentiale (2 si 16 noiembrie 2014), a evidentiat sine die faptul ca acest subiect, atat de fierbinte in relatiile Romaniei cu cel mai mare vecin al sau (momentan doar prin Marea Neagra), dar si ca importanta pentru avutia nationala, a lipsit cu desavarsire din dezbaterile electorale.

Nu este de mirare.

"Tezaurul trimis la rusi in anii 1916-1917 cuprinde 93,4 tone aur, din care 91 tone monede istorice si 2, 4 tone lingouri. In primul transport, 12-14 decembrie 1916, au fost 17 vagoane, cuprinzand 1738 lazi, in valoare de 314.580.456, 84 lei, iar intre 23-27 iulie 1917, 24 de vagoane cu bunuri de inventar de 7,5 miliarde lei", sintetizeaza profesorul Florin Negoita pe blogul profesorului Ioan Scurtu.

Este vorba de cel mai mare diferend al Romaniei, pe langa cel teritorial, privind provinciile romanesti instrainate, a evidentiat si istoricul Cristian Paunescu, consilier al Guvernatorului BNR Mugur Isarescu, in alocutiunea sa din cadrul dezbaterii stiintifice prilejuite de lansarea volumului, la care au luat cuvantul istoricii Mihai Retegan, de la Universitatea Bucuresti, Dorin Matei, de la Magazin Istoric, si autorul.

Valoarea actuala a Tezaurului, a celor 93, 4 tone de aur, la cotatia Bursei de Londra, este de 3,5 miliarde dolari, la care se adauga valoarea numismatica, de 40%, ceea ce ridica suma pe care ar trebui sa ne-o dea statul rus la circa 5 miliarde de dolari, reprezentand exclusiv Tezaurul BNR, a explicat Cristian Paunescu in prelegerea sa. Dupa cum se stie, Tezaurul Romaniei care a ajuns la Moscova contine numeroase alte bunuri si valori. Spre deosebire de Romania, Ungaria, cu aportul serviciilor sale speciale care au cotrobait bibliotecile Rusiei, a reusit deja sa-si recupereze Tezaurul de carte rara de la Moscova, confiscat de Armata Rosie in 1956, act perfectat cu doar cateva zile inainte de vizita lui Putin la Budapesta din 2006.

* Basescu doar a ras

Despre relatiile cu fortele instalate la putere dupa decembrie 2004, aflam ca, la data de 9 iunie 2005, presedintele Romaniei Traian Basescu inca nu il cunoscuse pe co-presedintele Comisiei care trata problema Tezaurului, profesorul Ioan Scurtu. Acesta a profitat de prezenta presedintelui la receptia de Ziua Nationala a Federatiei Ruse si i s-a prezentat lui Traian Basescu in timp ce acesta era cu Aleksandr Tolkaci, ambasadorul Rusiei de la acea data.

Cum in zilele urmatoare era stabilita o noua intalnire a Comisiei, la Moscova, Basescu, povesteste Scurtu, l-a luat de dupa umar si, razand, i-a zis: "Continuati discutiile, continuati discutiile!".

In urma unei replicii a lui Scurtu, Basescu a mai tras si un hohot de ras, mai spunand: "Da, da. Discutati, discutati istorie...".

"Nu stiu ce a transmis ambasadorul Tolkaci la Moscova, dar in mod cert a observat ca presedintele Romaniei nu s-a aratat interesat de recuperarea Tezaurului, iar Comisia era doar pentru discutii cu caracter istoric", consemneaza Ioan Scurtu in cartea sa.

Traian Basescu a tinut sa afirme ca el lasa trecutul in urma si priveste spre viitor, o retorica folosita adeseori si de "colegii" rusi, atunci cand se expunea situatia contencioasa.

* Comisia ramane fara finantarea MAE, Constantiniu isi da demisia

Inainte de aceasta noua runda de discutii de la Moscova, a urmat o intrunire cu membrii partii romane, la sediul MAE, pe 16 iunie 2005, cand apare prima bresa majora in componenta Comisiei.

Secretara Comisiei, Victoria Gavrilescu, a informat ca nu exista finantare pentru activitatea Comisiei - adresa MAE catre Ministerul Finantelor "s-a pierdut" - si ca fiecare membru trebuie sa obtina fonduri de la institutia din care face parte.

Academia, reprezentata in Comisie de mai multi membri, nu ar fi alocat fonduri, in contextul in care presedintele acesteia, Eugen Simion, se plangea peste tot ca sufera de lipsa de bani. Dincolo de problemele financiare, discutia s-a aprins de la constatarea ca "de vreme ce nici presedintele Basescu, nici ministrul de Externe Ungureanu nu au ridicat problema Tezaurului, era clar ca oficialitatile noastre nu sunt interesate de acest subiect", scrie Scurtu, precizand: "Pe acest fond, Florin Constantiniu a declarat ca se retrage din Comisie, deorece nu are incredere in eficienta acesteia. Atata timp cat presedintele Romaniei sustine ca Tezaurul este doar o problema de istorie, era imposibil sa se ajunga la un rezultat concret. Din cele spuse de doamna Gavrilescu, a dedus ca vorba de un sabotaj din partea Guvernului roman, care nu vrea sa sustina activitatea Comisiei comune". Profesorul Scurtu a deplans pierderea marelui istoric din Comisie.

* Averea Gojdu catre Ungaria, da, Tezaurul Romaniei de la Rusia, nu

Cum Ministerul de Externe condus de Ungureanu si Guvernul Tariceanu nu aveau fonduri pentru Comisie, transportul la Moscova a decurs in conditii umilitoare, povesteste Scurtu. S-au luat bilete la cea mai ieftina cursa, intamplator ungureasca, MALEV, cu plecare la 6.15 (prezenta pe aeroport la 4.15), cu escala la Budapesta si apoi la Moscova, unde o parte din delegatie avea sa stea la Ambasada, ca sa nu mai coste nimic.

"Guvernul Tariceanu facea economii drastice cu aceasta Comisie, nefiind interesat de recuperarea Tezaurului Romaniei de la Moscova, dar era culant in privinta restituirii de bunuri si proprietati, inclusiv catre straini", scrie Scurtu, cu referire la Mostenirea Gojdu si instrainarea unor proprietati ale Romaniei catre numerosi "mostenitori" maghiari, desi acestea fusesera rascumparate de statul romam dupa 1918.

"Statul ungar nu a pus niciodata problema restituirii bunurilor pe care etnicii romani le aveau in Ungaria, dar statul roman (prin guvernul Tariceanu) s-a aratat dispus sa renunte la valorile Fundatiei Gojdu, creata de Emanoil Gojdu pentru sustinerea materiala a studentilor romani de religie ortodoxa. Aflasem ca ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu negocia cu omologul sau de la Budapesta crearea unei fundatii comune, romano-maghiare, care sa fie finantata din bunurile ce apartinea Fundatiei Gojdu", adauga Scurtu pentru a conchide, cu un gust amar: "Asadar, cand era vorba de recuperarea Tezaurului Romaniei transferat la Moscova in 1916 si 1917, guvernul Tariceanu era reticient, dar cand se discuta despre «restitutio in integrum», era mai mult decat generos".

Deplasarea la Moscova a decurs cu peripetii, dupa ce o parte din delegatie a fost indepartata din avion de o delegatie oficiala a Ungariei, care urma sa mearga tot la Moscova.

* Ordin de la MAE: incetati orice implicare in problema Tezaurului

Fostul cosmonaut Dumitru Prunariu, ambasadorul Romaniei la Moscova, la acea data, i-a confirmat profesorului Ioan Scurtu, ajuns in Rusia, ca urma sa fie rechemat la Bucuresti dupa circa 18 luni de mandat.

In urma unei discutii avute la o receptie cu presedintele partii ruse a Comisiei, Aleksandr Ciubarian, Prunariu a trimis o informare la MAE, de unde a primit in schimb o "scrisoare-admonestare", semnata de colegul de facultate al lui Ungureanu, Lucian Leustean, adus de la Iasi si facut secretar de stat la MAE, prin care i se cerea sa nu mai abordeze sub nici o forma problema Tezaurului Romaniei pe teritoriul Rusiei, scrie Scurtu, amintind si ca, in aceeasi perioada, ambasadorul fusese abordat de un grup de presiune care sustinea ca s-ar ocupa cu recuperarea Tezaurului. "Dar «scrisoarea-admonestare» nu se referea la neimplicarea in asa-zisa restituire printr-o firma particulara, ci la problema Tezaurului in ansamblul sau, inclusiv la Comisia Comuna", concluzioneaza istoricul roman.

Ca sa puna capac chestiunii, intr-un articol semnat de ziarista de la revista GDS "22" Rodica Culcer, preferata presedintelui Romaniei la TVR, se afirma ca retragerea lui Prunariu de la post a survenit ca urmare a faptului ca nu a facut nimic pentru Tezaur.

Viorica Moisuc si-a dat demisia din Comisie, ca urmare a informatiei ca ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu a dat instructiuni ambasadorului Romaniei la Moscova sa nu se implice in problema Tezaurului. "Retragerea doamnei Moisuc din Comisia Comuna a constituit o pierdere foarte serioasa, domnia sa fiind - alaturi de Cristian Paunescu - cea mai buna cunoscatoare a problemei Tezaurului romanesc depus la Moscova in 1916 si 1917", rememoreaza Scurtu.

* Aventuri cu MALEVUL de la 1 noaptea

La urmatoarea intalnire, din aprilie 2006, aventurile pentru deplasarea la Moscova continua, cu aceleasi piedici puse de ministerul lui Ungureanu. "Desi guvernul Tariceanu sustinea ca economia romaneasca «duduie», rezultatele fiind exceptionale, Ministerul Afacerilor Externe ne-a comunicat ca trebuie sa faca economii bugetare si sa limiteze cheltuielile privind Comisia pentru Tezaur. Ca urmare, numarul membrilor si expertilor care urmau sa faca deplasarea la Moscova trebuie redus la «strictul necesar»". "MAE nu avea «resurse» (nici dorinta de a sprijini activitatea Comisiei)", conchide Scurtu. si de data aceasta s-a gasit tot compania aviatica cea mai ieftina, tot MALEV, cu plecare la 6.30 si, pentru intoarcere, cu decolare de la Moscova la 1.30 (noaptea, evident). De data aceasta, Scurtu refuza "oferta generoasa" a MAE, cu observatia ca, daca rusii vor vedea cum este tratata Comisia de MAE, Guvern si Presedintia Romaniei, la randul lor o vor trata cu aceeasi unitate de masura. Se gaseste, pana la urma, o solutie.

* Un ambasador indragostit de WC-urile Ambasadei Romaniei de la Moscova

La Ambasada Romaniei de la Moscova, ca sa nu se repete istoria cu predecesorul sau, noul ambasador, Ioan Donca, numit de Ungureanu si Basescu, le vorbeste la masa incontinuu despre gresia, faianta si WC-urile pe care le-a schimbat in cladirea ambasadei. Ulterior, scrie Scurtu, a aflat ca si Donca primise de la MAE un ordin expres, de fapt o reactualizare a ordinului trecut, prin care i se cerea imperativ sa nu se implice in chestiunea Tezaurului. Donca a ingrosat situatia, pentru a fi sigur ca istoricii vor trans¬mite mai departe. Din acest motiv, le-a oferit spre transport si cel mai ruginit microbuz al ambasadei.

* Guvernul Boc elimina problema Tezaurului din Programul de Guvernare

Esecul parca voit al diplomatiei romane - care a organizat cu fast la Bucuresti, in iunie 2006, un "Forum al Marii Negre" la care nu a venit nimeni din partea Rusiei, desi era invitat chiar Vladimir Putin -, cat si provocarile verbale ale presedintelui Romaniei si, ulterior, subordonarea politicii externe, au dus la blocarea completa a activitatii Comisiei, partea rusa invocand diverse pretexte pentru a nu mai da curs intalnirilor regulate. Concomitent, in tara se ducea o campanie asidua de presa in favoarea unei firme private, care, chipurile, ar recupera Tezaurul prin mijloace proprii. In 2008, subiectul s-a "clasat", fara informarea co-presedintelui roman al Comisiei comune, odata cu renuntarea la acest demers in noul program de guvernare al lui Emil Boc, liderul PDL, dupa cum consemneaza Ioan Scurtu.

"Nu mi-am imaginat ca guvernul Romaniei va merge atat de departe incat sa scoata problema Tezaurului din randul obiectivelor sale politice", scrie Scurtu, care marturiseste ca a aflat de acest lucru abia in 2012.

* Serviciile secrete romano-ruse au sabotat in egala masura

In incheierea lucrarii sale, dincolo de speranta pe care si-o exprima chiar in ultimele randuri, ca "poate, intr-o buna zi", Rusia isi va respecta propria semnatura pe un act valabil, dovedind ca este un stat civilizat, istoricul Ioan Scurtu nu uita sa sublinieze rolul serviciilor speciale in subminarea activitatii Comisiei.

Profesorul Scurtu nu se indoieste de implicarea serviciilor secrete ruse in blocarea Comisiei, dar observa cu regret ca si cele romanesti au actionat, din pacate, la sugestia unor lideri politici, pentru sabotarea Comisiei si mentinerea acestui diferend major dintre cele doua state, roman si rus. Singura victorie diplomatica din aceasta perioada este momentul in care Tezaurul Romaniei a fost inclus intr-o Rezolutie a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care recomanda continuarea negocierilor (2012).

* Pledoarie pentru o stare de spirit nationala

In prezentarea cartii sale, la BNR, Ioan Scurtu a pledat pentru constientizarea natiunii romane asupra recuperarii Tezaurului romanesc, a valorilor nationale, a patrimoniului pierdut, pentru crearea unei "stari de spirit" in acest sens.

"Presedintia, Guvernul, partidele, societatea civila, trebuie sa-si propuna ca obiectiv fundamental obtinerea Tezaurului", afirma Scurtu.

Pentru Tezaurul Romanei ar trebui sa se implice nu numai BNR, considera Scurtu, ci si Academia Romana, care continua sa stea ascunsa in aceasta chestiune, CEC-ul, care are valori extraordinare la Moscova, diverse banci particulare, Biserica Ortodoxa Romana, Arhivele Nationale, Casa Regala, mai adauga istoricul, amintind ca Regina Maria si-a scos pana si cerceii din urechi pentru a-i pune in lazile regale, care au urmat drumul fara intoarcere catre Rusia revolutionara.

"De ce membrii Casei Regale nu solicita, pe langa padurile Romaniei, si bijuteriile Reginei Maria de la Moscova?", se intreaba, public, Ioan Scurtu. "Aceasta avere este a poporului roman. Nu se poate renunta la ea!", a conchis istoricul.

* Partea rusa, ba bolnava, ba batrana

Este o carte unicat, a spus Dorin Matei, reprezentand dosarul complet al lucrarilor Comisiei comune romano-ruse, alaturi de povestea Tezaurului si un complex dosar de presa pe aceste teme. Directorul prestigioasei reviste Magazin Istoric a prezentat apoi o analiza la rece privind situatia relatiilor romano-ruse, incepand de la semnarea Tratatului de baza si provocarea cu asa-zisul "Plan Belkovski" de "retrocedare a Basarabiei" si pana la incetarea lucrarilor acestei Comisii comune, conduse de Ioan Scurtu, pentru partea romana.

Mihai Retegan a observat ca profesorul Ioan Scurtu, desi tracasat pe parcursul celor opt ani, a reusit sa ofere o abordare obiectiva a subiectului, gratie profesionalismului sau, dar si a darului de a consemna in permanenta absolut tot ce face, conform unui obicei din tinerete. Din avatarurile co-presedintelui Comisiei, Cristian Paunescu a amintit ca pana si stabilirea datei unei noi intalniri cu partea rusa, din ce in ce mai imbatranita, constituia un travaliu care necesita multa energie, rabdare, tact si diplomatie. "Amanarile erau continue si motivatiile erau: s-a imbolnavit un membru al Comisiei; agenda Comisiei este foarte incarcata; agenda presedintelui Comisiei este foarte incarcata, s.a.m.d. Acum, la zi, care este motivatia partii ruse: nu mai avem specialisti in problematica relatiilor bilaterale. Dar au facut cu tona specialisti... Aceasta scuza nu sta in picioare", afirma Paunescu.

* Se cauta un aliat

Mai e putin si comemoram 100 de ani de la predarea Tezaurului, a afirmat in final moderatorul dezbaterii, Cristian Paunescu, urand succes noii conduceri a Comisiei la varful careia se afla azi academicianul Ioan Aurel Pop, conform sugestiei profesorului Ioan Scurtu. Nu trebuie sa uitam insa si de alte probleme litigioase similare: Fundatia Gojdu - mostenirea din banci si proprietatile imobiliare din centrul Budapestei, Tezaurul de la Sannicolau Mare, aflat la Viena, Tezaurul de la Feldioara, o parte aflat in Egipt, Sabiile lui stefan cel Mare aflate in Turcia, faptul ca Schitul romanesc de la Prodromu este doar schit, desi domnitorii romani sunt cei mai mari donatori de la Sfantul Munte Athos, si alte probleme asemanatoare care ar trebui rezolvate. Este nevoie de o mare putere aliata, din Uniunea Europeana, care sa ne sustina in acest demers, al recuperarii Tezaurului Romaniei de la Mos¬cova. Daca exista o asemenea putere aliata Romaniei si daca ar vrea sa puna aceasta problema Rusiei, a fost concluzia lui Cristian Paunescu.

www.bursa.ro
Sursa: Romanian Global News

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page