Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Invecinarea cu România - obiectiv strategic al Federatiei Ruse


General Br. (r) Aurel I. Rogojan   

Federatia Rusa si-a reconsiderat intreg sistemul de securitate
 
Readucerea Crimeii in componenta Fereratiei Ruse este doar o prima etapa a reconfigurarilor geopolitice gandite de planificatorii strategiilor politico-militare de reactie a Moscovei la avansul provocator al Statelor Unite ale Americii catre est, in numele securitatii statelor din Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, aflate sub „amenintarea doctrinei de aparare a Federatiei Ruse”. De mai bine de un deceniu si jumatate, Federatia Rusa, luand in serios noul concept geostrategic de securitate al N.A.T.O., si-a reconsiderat intreg sistemul de securitate: doctrina de aparare militara, structura comunitatiii serviciilor de informatii, compunerea fortelor de aparare, logistica viitoarelor razboaie, pregatirea rezervei nationale a resurselor umane combatante, noi politici si sisteme de aliante, tactici menite a comuta interesul S.U.A. in zona de intersectie a intereselor ruso-sino-nipone din Extremul Orient si Pacific.
 
Moldova din estul Prutului s-a pomenit in stare de dezintegrare teritoriala
 
Concomitent, prin operatiuni ascunse, in Ucraina si in al doilea stat romanesc „Republica Moldova”, cu altoiul geopolitic septicemic Transnistria, compensatie de la Stalin in schimbul Bugeacului (vechea Basarabie), tinutului Herta si al Bucovinei de Nord, au inceput sa apara, una dupa alta, revendicari autonomiste exotice, unele parca dintr-o genealogie de neamuri si grupuri etnice coboratoare din huni si khazari. Climatul interetnic din estul Prutului s-a deteriorat odata cu prabusierea Uniunii Sovietice. Populatiile au fost instrumentalizate de forte politice care au speriat cetatenii, fie cu spectrul „fascismului romanesc”, fie cu amenintarea unei interventii militare ruse?ti, astfel ca a inceput un proces de destramare teritoriala partiala, statul fiind impiedicat prin violenta sa preia controlul intregului teritoriu. Moldova din estul Prutului s-a pomenit in stare de dezintegrare teritoriala, de dezbinare interetnica cu influenta asupra coeziunii sociale. Actualmente tensiunea interetnica a mai scazut, insa confruntarea continua sa fie prezenta in societate ?i in sfera culturala, in pofida faptului ca toti cetatenii isi pot pot exercita drepturile constitutionale in egala masura. Harta etnica a celui de al doilea stat romanesc este deosebit de colorata, dovada cat de multa preocupare a existat in capitalele vechilor imperii pentru ceea ce va ramane in urma lor, spre vesnica pomenire. Ceea ce Stalin a facut si vrea Putin sa desfaca, ne poate aparea azi ca o consecinta a unei viziuni geopolitice de mare anvergura si transgresie a epocilor istorice. A unor epoci in care americanii inca nu intrasera in marea politica a lumii, dar azi sunt jucatorii cei mai activi pe tabla de puzzle geopolitic al celui de al doilea stat romanesc, „Republicii Moldova”.
 
Expresia unui nou complot international antiromanesc
 
Ca un paradox al istoriei, S.U.A., Uniunea Europeana (o entitate fara memorie!) si N.A.T.O. (alta entitate fara memorie) au exclus Romania din toate formatele dezbaterilor, negocierilor si deciziilor care priveau romanitatea din arealul ex-sovietic. In schimb, Ungaria, un aliat stategic cu totul special al Moscovei a primit tot „caimacul” reprezentarii Vestului la Chisinau. Oportunistii Iliescu si Constantinescu, precum si radicalul teribilist Basescu, nu au fost pentru Vest decat variante ale papusii „Matrioska”, simbolul turismului rusesc. In situtia data, a turismului politic. Motiv pentru care ei, implicit Romania nu contau, fiindu-le rezervate roluri de actorasi obedienti. De regula, in astfel de imprejurari esti exclus din jocurile in care altii iti decid soarta. In locul celor „trei Escu”, un presedinte al Romaniei „non Escu” si-ar fi intrebat aliatii si partenerii strategici, daca impardonabila omisiune nu este expresia unui nou complot international antiromanesc. Ca si precedentele cunoscute si necunoscute.

Liderii romani de la Bucuresti nu au fost de atatea ori oaspetii Casei Albe, precum liderii romani de la Chisinau. Pe la Bucuresti nu s-au perindat atat de multi inalti emisari americani si vest europeni, ca pe la Chisinau. Asta este ceea ce se vede si ascunde ceea ce nu se stie... Campania pentru recentele alegeri parlamentare din estul Prutului a fost si contextul izbucniri unor confruntari de domeniul operatiunilor speciale, in care diverse servicii secrete au legendat si combinat subversiunea politica si amenintatile fatise, determinand interventia represiva politica, dar si a fortelor de securitate. Amenintarea cu continuarea marsului asupra Crimeii pana la gurile Dunarii a devenit „expresis verbis”. Suveranitatea asupra Basarabiei istorice s-a schimbat de noua ori in ultimii 200 de ani. Mai putin de jumatate din cei 570.000 de locuitori ai regiunii sunt ucraineni. Restul sunt bulgari, rusi, moldoveni, romani, gagauzi sau albanezi Populatia teritoriului, anterior majoritar favorabila Kievului, in prezent este divizata, in aceiasi masura, intre Kiev si Moscova. Ceea ce naste intrebarea „Cat se va mai afla vechiul tinut al Basarabilor sub drapelul Ucrainei?”.
 
Scenariul declararii unei noi entitati separatiste, „Republica Populara Basarabia” , sau in unele variante a „Republicii Bugeak”, a fost mai intens vehiculat de la inceputul anului 2014, „la pachet” cu „republicile populare” rusofone din estul Ucrainei. Aceasta ar putea fi creata de catre „membrii unei organizatii ilegale din regiune, care activeaza in interesul Federatiei Ruse si ar putea cuprinde zona situata la sud de Odesa, inclusiv Belgorod-Dnestrovsk si raioanele Saratski (Sarata), Tarutinski (Tarutino), Artizski (Arciz), Tatarbunar, Bolgrad, Chilia, Ismail si Reni”. In cazul unui astfel de scenariu, situatia se va destabiliza mai intai in sudul Republicii Moldova - Gagauzia (regiune autonoma), inclusiv in Taraclia si Basarabeasca si, in paralel, in Transnistria. Initial, accentul ar putea fi pus pe crearea unei Gagauzii independente, care ar putea pretinde zone din Republica Moldova si Ucraina. Gagauzia este principalul centru de atentie al Kremlinului in regiune, precizeaza „Economica. net, Agentia de presa ucraineana „Unian” si Centrul Analitic Ucrainean „Da Vinci AG”. Miza scenariului este crearea unei noi zone de conflict, la gurile Dunarii si in nord-vestul Marii Negre, chiar la frontiera cu Romania si la limita estica a N.A.T.O. si U.E. In aceasta perspectiva, integrarea europeana a Ucrainei si Moldovei ar deveni mult mai problematica, ca si solutionarea conflictului transnistrean.
 
Perpetua bascula politica a oportunistilor de la Chisinau intre Moscova si Washington, via Bruxelles, care sta la originea instabilitatii si derivei geopolitice a celui de al doilea stat romanesc, ar putea genera si o alta politica de suport, atat pentru paneuropenism, cat si pentru panslavism, dar nu si pentru statalitatea Romaniei, unitatea moldovenilor intre Nistru si Siret, cu gand si la originea maramureseana a descalecatorului Bogdan. Dar si la viitoarea descalecare, pentru o noua intemeiere, cea a Republicii Populare a Ucrainei Subcarpatice.
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page