Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

VEDERI DE PE PRISPA - „COLONIA“

Aud mereu ca tara noastra a devenit o colonie. Expresia se precatica colo si dincolo. Dar cei care se cred intr-o colonie, au fost oare intra-devar intr-una ? Nu ma refer la concediile petrecute de anumite persoane intr-un hotel SPA de pe insula Bali sau pe plajile pedofile ale Tailandei sau intre zidurile fortificate ale unui resort din Rep. Dominicana, de unde, un kilometru in linia aeriana se gasesc sandramalele populatiei bastinase, pe care – intins la marginea bazinului -  intre zidurile ce inconjoara hotelul, nu poti si vrei sa le percepi vreodata. Nu ! Colonia de care vorbesc romanii acum e mai complexa si are radacini istorice pe care le poti intelege dupa ce rusii au dominat tara cultural si ideologic, hotinind-o material pana la ultimul surub, aruncand-o sub calciiul unei securitati umilitoare si neinduratoare, ca urmare promisiunilor britanice si americane de la Yalta. Pe Malta era sa se intample ( sau poate cine stie – mai vine ?) la fel. Gortbaciov si Bush au impartit iar lumea, dar se pare ca nu le-a mers si planurile lor au fost date la iveala. Dar dupa 60 de ani de colonie rusa, dominatia SOVROM-urilor, KGB-ului si personalitatilor politice rusofile – uite ca au venit in sfarsit americanii pe care-i asteptam. Alianta Euroatlantica se cheama acum. Lui Putin ii cam sta in coaste, de aceea zanganeste a razboi prin Crimeea si Ucraina apropiindu-se amenintator de Odessa, Nistru si Prut.Colonia romaneasca  se simte aparata de amercani (crede ea !) si de NATO, care jura ca …. lupta pentru peace !
Intre 23 august 1944 si 31 mai 1945 s-au predat in acest scop 15.357 vagoane de cereale, 10.407 vagoane legume, 1885 vagoane de carne, 387 vagoane de conserve de carne, 163 vagoane de grasimi, 88 vagoane de peste, 124 vagoane de lactate, 27 vagoane de delicatese, 155 de vagoane de bauturi spirtoase, 1023 vagoane de sare, 4902 vagoane de furaje, 279 vagoane de tutun, 528.647.000 tigari. Iar chibrituri: 35.134.000 cutii...
Din septembrie 1944 pana la 1 iulie 1945 se livreaza Armatei Rosii 385.000 tone de alimente - numai ratia zilnica de faina se ridica la 851.482 de portii!

 Incat "Romania devensie o veritabila colonie a Rusiei, cand tarile Europei vestice renuntau la coloniile lor care, pe rand, si-au castigat independenta."
Bani mai necesita si intretinerea Comisiilor aliate de control pe judete: statul roman a avansat in anul 1946 suma de 185.532.163.520 lei in contul lor.
(Datele de mai sus provin din arhiva Marelui Stat Major, Dosarele 1554, 1555 si 1556, si din arhiva Sectiei 2 informatii a aceleiasi institutii militare)
Suntem o colonie !? Dar cine nu e ? Atata timp cat lumea e dominata de cinci (asa zise) mari puteri, care se intrec una pe alta ca sa demonstreze prin diferite sisteme teoria golului politic : cine paraseste o zona face loc ceiluilalt . Goana dupa colonii a depasit de mult vechile criterii geopolitice, se axeaza pe puterea si dominatia digitala, cibernetica si mediile o sustin fara nici-o perspectiva, fara indrumare si mai ales dupa cum fluiera serviciile secrete din fiecare tara. Toti se inghesuie sa aibe cat mai multe concerne multinationale, care de care mai mari si mai tari, cresterea economica, indiferent cum, cand si ce, nu conteaza, dar a devenit deviza de baza geopolitica  de capatai. Colonii suntem in contextul geopolitic al globalizarii toti, cei mici sau cei mari, depinde insa cum receptionam acest lucru sau prin ce optica il analizam. Rosii din Olanda, carne din China sau din Statele Unite, Noua Zeelanda , masinile din Germania, Franta, Japonia etc. si uite asa lumea fara granite devine cotidianul nostru de zi cu zi, de n-ar fi insa banii. Acestia dau tonalitatea iar modul cum se fac si se impart ramane un privilegiu al catorva sisteme si organizatii, mai fatise sau mai ascunse, depinde de cati bani e vorba,
Dar „colonia“ omniprezenta e pe alocuri extrem de vanturata si aventuroasa. Ungaria, de exemplu, crede ca a gasit antitidotul, linia politica nationala fiind calea de salvare!? Dar dupa catva timp poporul e pe strazi si vrea totusi o solutie europeana. Franta(25 % Marie le Pen), Marea Britanie (mereu si cam la toate anti europeana) vor sa reformeze national UE, dar nu stiu de unde sa inceapa sa distruga Uniunea Europeana si sa devina colonii nationale ale americanilor, rusilor, chinezilor, francezilor, ba chiar o colonie a propriei lor tari. Sa fim realisti coloniali suntem cu totii- intr-o forma sau alta !
Un prieten, fost coleg de facultate, dar care n-a intzeles economia politica marxista si a evadat dupa doi ani la scoala de marina comerciala cu toate ca la examenul de geografie confundase peninsula Coreana cu cea Malaie, a devenit ulterior capitanul vasului „Suceava“ si a colindat lumea intreaga din fir a par.
L-am intrebat care pasaj maritim e cel mai greu si care port din lume l-ar vrea desfiintat. Raspunsul lui a fost stramtoarea Hormuz la cornul Africii iar portul cel mai blestemat era Lagos, din Nigeria, care, spunea el a ramas o colonie, adica locul unde lumea nu munceste, nu face nimic si mai ales viseaza numai la banii facuti repede si fara munca.Si asa am ajuns infine la o metoda care sa aplaneze cat de cat aceasta calitate. Putzin natzionalism trebue insa: trebue sa te apuci de treaba, teoria lucrului bine facut umpluta cu viata si sa devina realitate. Lucru bine facut e acela care-l faci cu drag si mai ales cu stiinta si cu iscusinta izvorata din traditii istorice si economice. Pornind pe aceasta cale vei constata cum sentimentul colonial scade si viziunea patriotica se imbunatateste. Indiferent de aliantele sau mezaliantele geopolitice daca te apuci de treaba, daca vei realiza lucruri si nu contabilitati din trasatura falsa de condei sau bani cu bani, vei avea linistea ca ti-ai realizat viata personala si ai servit cum trebue tara ta. Daca vom incepe din nou sa vorbim limba noastra si din fan devenim suporteri, iar magazinul din colt se cheama iaras pe limba ta materna si nu market, vom reveni un pic pe drumul care ne va duce mai la marginea unei stari de colonie. Atentie insa la „cutia de viteza“ a lucrului bine facut ! Cine vrea ca intr-o generatie sa ajunga popoarele din urma, a caror bunastare si nivel de trai s-au castigat in sute si sute de ani de zile, va fi deziluzionat. Sigur speram ca prin UE sa redistribuim un pic din averile nationale. Dar nu fara munca si fara mai ales nu prin furt si coruptie. Cine vrea sa dispara coruptia trebue sa stie ca ea e posibila numai intre doua parti. Una care da si alta care ia. Parerea mea e ca cine da e mai vinovat decat cine ia deoarece acesta din urma e de multe ori constrans de saracia in care se zbate sa o faca. E una daca dai sute de milioane ca de expl. unele concerne multinationale,  sau daca un biet functionar se zbate sa scape de nevoia cotidiana primind o suta pentru un serviciu care l-a facut corect. Daca ar fi remunerat drept n-ar mai fi necesar acest obol.
Aroganta occidentala e pe langa statutul de colonie o mare durere a romanului. Occidentul e obraznic, infatuat si mai ales carcotas la banii sai. Dar cine nu e ? Cine isi reimparte averea de buna voie si mai ales intr-o perioada asa de scurta ? Vrem sa vorbim tacheles : NIMENI ! Iar daca unii cred ca stand de vorba trebuie sa se uite – n sus la un occidental, atunci sa ia un scaun si sa ajunga la nivelul lui. Vaicareala aceasta sentimentala nu sta bine, e numai un reziduu al unui lucru nefacut si o expectativa de coruptie nejustificata : „Colonia“ te saluta ! Deci, hai sa suflecam manecile si sa invatam sa facem lucru bine si mai ales fara sa asteptam prea multe „semne“ de ajutor de la occidentali. Majoritatea dintre ei sunt la fel o colonie, mai mica sau mai mare sa nu uitam niciodata acest lucru.
Robert Pugler

Fürth/Germania 04.01.2015


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page