Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

INTERVIU CU DOAMNA PROF.DR. RUXANDRA VIDU – PRESEDINTA ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA)

George ROCA


George ROCA: Distinsa doamna, mai intai am sa incep cu felicitarile. In cadrul celui de al XXXVII-lea Congres al Academiei Romano-Americane de Arte si Stiinte (American Romanian Academy of Arts and Science**), care a avut loc la Chisinau in luna iunie 2013, ati fost fost aleasa presedinte a acestei inalte organizatii. Cateva detalii va rog.

Ruxandra VIDU: Multumesc. A fost o onoare deosebita sa fiu aleasa presedinta acestei prestigioase academii. Cu atat mai mult cu cat printre membrii ei s-au numarat personalitati de elita precum scriitorii Eugen Ionesco si Virgil Gheorghiu, filozoful Mircea Eliade, Prof. George Emil Palade, care a luat Premiului Nobel in fiziologie si medicina in 1999, si mai recent, astronautul Dr. Dumitru-Dorin Prunariu. Acest prestigiu vine insa cu responsabilitati multiple deoarece, cu toate ca multi dintre membrii nostri nu mai sunt printre noi, ei ne-au lasat o mostenire care este purtata mai departe de toti membrii ARA. Eu sunt al saselea presedinte ales de la infiintarea academiei in 1976. Ma bucur sa aduc din nou headquarter-ul ARA in California si in special la University of California Davis, unde a mai fost presedinte doamna Prof. Dr. Maria Manoliu-Manea in perioada 1982-1995.

George ROCA: De ce s-a tinut acest congres la Chisinau? Care sunt criteriile necesare pentru a gazdui un asemenea eveniment? Cine au fost organizatorii? S-au creat relatii academice, de colaborare, intre participanti, organizatori si publicul prezent?

Ruxandra VIDU: Congresul ARA este organizat in fiecare an in colaborare cu o universitate din America/Canada sau Europa, prin rotatie. La Chisinau, ARA a organizat cel de-al XXXVII-lea Congres in colaborare cu Universitatea de Studii Politice si Economice Europene „Constantin Stere” Chisinau, Republica Moldova. Presedintii  onorifici au fost: Prof. Dr. Ing. Ion Paraschivoiu, Presedinte ARA si Prof. Dr. Gheorghe Avornic, rectorul Universitatii „Constantin Stere”. Trebuie insa sa mentionez aportul tuturor membrilor ARA din Republica Moldova si in special a dlui Prof. Habilitat Dumitru Todoroi, Director regional ARA, la exceptionala organizare si desfasurare a evenimentului. Congresul ARA este un prilej de a comunica noile realizari ale academicienilor nostri dar si o oportunitate de a stabili colaborari si parteneriate cu alte universitatile, institute si organizatii profesionale, pentru o mai buna promovare a valorilor intelectualitatii romanesti. Si nu in ultimul rand, Congresul ARA este un prilej unic de a ne revedea cu toti membrii si de a ne bucura de marille personalitati pe care le mai avem printre noi.

Anul acesta (2014) cel de-al XXXVIII-lea Congres a fost organizat in Statele Unite ale Americii, la California Institute of Technology – Pasadena (Caltech). Suntem onorati ca am fost acceptati sa desfasuram congresul la Caltech, cea mai buna universitate din lume si care este renumita prin cele 33 de Premii Nobel pe care le-au primit profesorii acesteia pe parcursul timpului.

George ROCA: Mentionez ca participantii la congresele ARA prezinta pe sectiuni de specialitate cate o lucrare inedita care mai apoi se tipareste intr-un volumul colectiv (Proceedings). Care a fost lucrarea sau studiul pe care l-ati prezentat la ultimul congres la care ati participat?

Ruxandra VIDU: Desigur, toate lucrarile prezentate sunt publicate in volumul „ARA Proceedings”, elaborat dupa fiecare congres. Incepand cu acest an publicatia va beneficia de codul  DOI (Digital Object Identifier) pentru accesare online. Eu am prezentat lucrarile mele de cercetare din domeniul nanotechnologiilor cu aplicatii foarte diverse, de la energie regenerabila la biomateriale si neuroscience. Una dintre lucrari a fost chiar o cercertare din domeniul nanofirelor din sistemul Co-Sb dopat cu Fe, tehnologie de dopare pe care am implementat-o la Universitatea Politehnica Bucuresti (UPB) prin programul Fulbright. Am avut placerea anul trecut sa lucrez cu cateva grupuri de cercetatori atat de la UPB, de la Institutul National de Cercetare pentru Fizica si Inginerie Nucleara de la Magurele si de la alte universitati din tara: Constanta, Targoviste, Oradea, Resita, Timisoara si Sibiu...

George ROCA: V-as ruga sa ne relatati, amanunte primare despre structura ARA, despre membrii acesteia, numarul lor, conditiile de primire, istoria acesteia si caracterul national romanesc pe care il promoveaza peste hotare.

Ruxandra VIDU: ARA este o organizatie academica de promovare a intelectualitatii romanesti, care a crescut in prestigiu prin membrii ei. Este de necontestat faptul ca o academie este ceea ce este prin academicienii ei. Evaluarea candidatilor se face tinand cont de domeniul de specialitate, insa in general se ia in consideratie vizibiliatea internationala si contributia lor la valorile stiintifice si cultural-artistice. Pentru cercetatori, doctori si profesori universitari vizibilitatea stiintifica este sustinuta prin publicatii, citari, brevete de inventii sau alte modalitati de recunoastere a contributiei lor stiintifice. Avem si membri care nu sunt romani insa promoveaza valorile romanesti prin activitatea lor.

In prezent, ARA are mai multe categorii de membri: membri plini, membri corespondenti (din Romania si Republica Moldova), membri onorifici, membri emeriti si benefactori. Noii membri sunt primiti prin nominalizare si votare. Suntem in continua cautare de noi membri si as vrea sa rog si pe aceasta cale pe toti membrii ARA sa recomande personalitati romanesti din lume pentru a intari si promova prestigiul academiei ARA. Problema este ca in diaspora, nu exista prea multe comunitati de romani, iar cele care exista sunt foarte distantate, cu minimum de comunicare intre ele. Speram sa reusim sa cream cat mai multe punti intre asociatii, centre culturale romanesti si academii si sa stabilim cat mai multe parteneriate.

George ROCA: Exista o revista de specialitate numita „Jurnalul ARA”. Cateva amanunte despre aceasta publicatie si ce proiecte de viitor aveti in legatura cu aceasta.

Ruxandra VIDU: „Jurnalul ARA” a fost si este o publicatie a Academiei Romano-Americane, care a promovat de-a lungul anilor valorile culturale si stiintifice romanesti. Insa, pentru o mai larga distributie publicatia va fi reorganizata in doua jurnale: „ARA Journal of Scineces” si „ARA Journal of Arts and Culture”. Am obtinut deja anul acesta numere „DOI” pentru articolele publicate in „Jurnalele ARA” si in „Libertas Mathematica”, care este o revista de matematica publicata tot de ARA. Ne-a ajutat foarte mult dl. Prof. Vasile Staicu, profesor la Universitatea din Aveiro, Portugalia, care se ocupa de „Libertas Mathematica”, revista fondata si condusa de domnul Prof. Constantin Corduneanu. Cautam in continuare sa largim Bordul Editorial si sa crestem vizibilitatea Academiei prin publicatii.

George ROCA: Va rog sa mentionati cativa membri care au adus faima si onoare academiei pe parcursul timpului.

Ruxandra VIDU: Imi este greu sa numesc doar cativa... deoarece majoritatea membrilor ARA sunt academicieni care au realizat lucruri minunate in viata lor, multi in conditii de exil, departe de tara unde s-au nascut, au crescut si au fost educati. Am mentionat la inceput o serie de personalitati care ne-au facut cinste. In continuare incercam prin Congresele ARA sa aducem in fiecare ani personalitati de valoare. De exemplu, anul acesta s-au numarat printre participanti onorabili membri ai Academiei Romane si membri ARA: Prof. Basarab Nicolescu (Prof emerit la CNRS, Franta), Dr. Constantin Bulucea (IEEE Life Fellow, SUA) si Prof. Gheorghe Mateescu (Prof. Emerit la Case Western University, SUA). De asemenea, invitati sa prezinte au fost si Adrian Lobontiu, MD (FACS, Medical Director, EndoGastric Solutions, SUA), Daniel Marcu (Chief Science Office, SDL Solutions, SUA) si Adrian Bot, MD, PhD (Kite-Pharma, SUA), Petru Popescu (scriitor, producator si director de filme, SUA), Ciprian Manolescu (Prof. UCLA), Bogdan Marcu (SpaceX and USC), George Roth (Recognos USA), Hortenzia Beciu (Johns Hopkins Medicine International). Tot anul acesta, la congresul de la Caltech am organizat o expozitie de pictura unde au expus Alexandru Darida, Jerry McDaniel si Maria Zamfir Bleyberg.

George ROCA: Este Academia Romano-Americana recunoscuta de alte foruri de specialitate, stiintifice si culturale din Romania si din strainatate.

Ruxandra VIDU: Intrebarea este foarte buna insa eu as pune-o altfel. Recunoasterea Academiei Romano-Americane se face prin meritele membrilor ei. Multi membri ARA sunt membri si ai altor academii din lume: Academia Romana, Academia Oamenilor de Stiinta din Romania, Academia de Stiinte Tehnice din Romania, Academia Romana de Stiinte Medicale, Academia de Stiinte a Moldovei si altele. Insa aceasta recunoastere nu a fost dezvoltata pana acum. De aceea, voi incerca sa promovez colaborarea prin parteneriate cu alte academii. Eu sunt in Romania acum (decembrie 2014 n.a.) si unul dintre scopurile vizitei mele este de a stabili contacte cu Academia Romana si cu Academia Oamenilor de Stiinta din Romania. Ma bazez pe ajutorul academicienilor nostri, deoarece, neexistand niciun fel de colaborare pana acum vom avea nevoie de sprijinul lor ca sa initiem o comunicare si o colaborare directa intre academii.

George ROCA: Care sunt mijloacele de finantare necesare supravietuirii unei asemenea organizatii? Se primesc ajutoare din Romania, sau din alta parte? Consider ca prin plata cotizatiei anuale de membru nu se obtin suficiente fonduri pentru bunul mers al activitatii.

Ruxandra VIDU: Mijloacele de finantare sunt exclusiv din cotizatie si donatii. Bineinteles ca fondurile nu sunt suficiente. De aceea ii apreciez foarte mult pe toti membrii nostri care se implica voluntar in activitatile de organizare a Academiei si a activitatilor ARA. As vrea sa mentionez aici in primul rand pe membrii Comitetului Executiv (CE): Prof. Marius Enachescu (Vice-presedinte), Dr. Catalina Curceanu (Secretar General), Dr. Dinu Leonte (Casier), Dr. Isabelle Sabau si Dr. Petre Serban, precum si membrii Bordului Director: Dr. Carmen Sabau, Dr. John Starway si Prof. Vasile Staicu (Libertas Matematica). De asemenea, fiind o organizatie non-profit, avem donatori care sustin organizatia cu donatii scutite de taxe.

George ROCA: Care sunt atributiunile presedintelui ARA?

Ruxandra VIDU: Atributiile presedintelui sunt complexe, ca ale oricarui presedinte de organizatie academica. El supravegheaza respectarea Statutului Academiei, organizeaza si controleaza intreaga activitate a academiei. In prezent, lucrez impreuna cu membrii CE la un document care sa contina reglementari clare in atributiile fiecarui membru din Comitetul Executiv sau Bordul de Directori. Anual, pre?edintele ARA prezida Adunarea Generala care are loc in timpul Congresului si informeaza membrii despre situatia actuala si viziunile sale, hotararile luate si activitatea Comitetului Executiv si a Bordului de Directori si supune la vot hotararile inaintate spre aprobare. In plus fata de atributiile administrative, rolul meu este si de a reprezenta Academia Romano-Americana la toate nivelurile, de a intari organizatia si de a-i creste vizibilitatea internationala.

George ROCA: Cateva cuvinte despre dumneavoastra! Copilaria, scoala, universitatea si specializarea academica/profesionala. Primele locuri de munca. De unde veniti si de unde va trageti seva radacinilor stramosesti?

Ruxandra VIDU: Eu m-am nascut in Bucuresti la 23 august 1961. Sunt bucuresteanca get-beget. Iubesc Bucurestiul asa cum este el, si nu ma mai satur cand vin in vizita de arhitectura veche din centrul istoric, de forfota strazii, de evenimentele culturale, lansarile de carti etc. Am terminat liceul teoretic si am luat bacalaureatul cu nota 10 (singurul 10 din scoala). Facultatea am facut-o la Universtatea „Politehnica” Bucuresti, Facultatea Stiinta si Ingineria Materialelor (SIM), cu specializare in Metalurgie Fizica si Tratamente Termice. Va incredintez si un mic secret... am terminat aceeasi facultate si specializare ca si tatal meu. El m-a incurajat sa fac aceasta facultate si mi-a deschis ochii la ce inseamna de fapt stiinta materialelor si ce inseamna sa poti proiecta un nou material cu proprietati unice. Asta implica de chimie, fizica solidului, proces, tehnologii de integrare... si nu te mai opresti din cate poti face cu o asemenea baza de cunostinte. Am realizat destul de devreme in cariera mea ca mintea umana, creativitatea, nu cunosc granite teritoriale sau biologice. Ceea ce conteaza este pasiunea si dorinta de a face un lucru bun de la un cap la altul si a continua perfectionare care vine din bucuria cunoasterii. In fiecare zi invat cate ceva nou...

George ROCA: Amintiri placute „de-acasa” din Romania!? O mai vizitati? Stiu ca sunteti foarte ocupata...

Ruxandra VIDU: In ultimul timp am venit mai des in Romania. Aproape in fiecare an in ultimii 5 ani. Din octombrie 2012 am fost in Bucuresti pentru 9 luni cu un program Fulbright oferit de Statele Unite. Chiar la inceputul programului, in ultimele zile ale lunii septembrie 2012, am fost invitata sa particip la Conferinta „Diaspora in Cercetarea Stiintifica Romaneasca si Invatamantul Superior - Seminte de Viitor (Seeds for the Future)".  Pe langa marile orase pe care le-am vizitat in cariera mea, imi place sa vizitez locurile cu incarcatura istorica si traditionala. Mi-ar placea sa vad Transfagarasanul...

George ROCA: Drumul dumneavoastra spre o cariera academica de anvergura s-a materializat numai in Romania si in SUA sau ati mai studiat si lucrat si in alte tari?

Ruxandra VIDU: Am terminat Facultatea de Stiinta Materialelor la Universitatea Politehnica din Bucuresti intre primii 3 ca medie generala si am obtinut repartitie dubla, adica repartitie in cercetare... dupa doi ani de industrie. Revolutia m-a prins la ICEM, si in anul urmator am intrat prin concurs asistent universitar la Facultatea de Stiinta Materialelor din UPB unde am infiintat cu dna Prof. Simona Zamfir primul laborator de electrochimie si coroziune si am scris impreuna cartea „Coroziunea Materialelor Metalice”,  prima carte de acest fel din Romania. In 1997 am reusit sa castig o bursa doctorala in Japonia la Universitatea din Osaka, oferita de Ministerul Educatiei din Japonia (Monbusho), iar in 2000 o bursa postdoctorala la University of California Davis.  In Japonia mi s-a spus ca sunt prima femeie profesor care obtine un Doctorat in aceasta tara. Ba chiar mi s-a spus ca sunt curajoasa sa vin in Japonia, unde femeile nu prea au ce cauta in mediul academic, ne-existand pana atunci nicio femeie profesor universitar. A fost o experienta profesionala si culturala extraordinara, dar si personala deoarece pe fetita mea, care avea doar 10 ani in acea vreme, am luat-o cu mine, bucurandu-se de o educatie deosebita si invatand si limba japoneza. Eu am dat doctoratul in limba engleza cu o bursa doar de 3 ani, timp in care am publicat 7 lucrari, din care 6 ca prim autor. Aceste rezultate, duble fata de cerinta minima de finalizare a unui doctorat, nu au trecut neobservate de profesorii din America care m-au invitat la un postdoctorat, imediat dupa ce am terminat doctoratul in Japonia. Am primit practic doua oferte in acelasi timp si am acceptat-o pe cea de la Univeristy of California Davis pentru ca era pe domeniul in care credeam eu ca pot sa-mi aduc cea mai mare contributie. In plus, intram pe un domeniu de materiale organice care-mi deschidea orizontul in domeniu medical... care m-a fascinat dintotdeauna. Zece ani mai tarziu am fost numita profesor la aceeasi universitate.

George ROCA: Cum ati ajuns sa lucrati in Statele Unite ale Americii? Care au fost treptele pe care le-ati parcurs pentru a ajunge Profesor la renumita Universitate Davis din California?

Ruxandra VIDU: Multa munca! Drumul a fost intradevar prin Japonia, unde m-am format ca specialist in nanotehnologie. Cand am ajuns in Statele Unite si m-am vazut nevoita sa raman, singura cale demna si realista de a ramane a for dreptul de rezident permanent la categoria „Extraordinary Ability in Science”, pe care l-am si obtinut. Poate multi nu stiu ca pentru a fi eligibil pentru o astfel de categorie, candidatul trebuie ori sa fi primit Premiul Nobel ori sa demonstreze contributii remarcabile in domeniul stiintelor sau artelor. A durat destul de mult obtinerea rezidentei pentru ca am prins perioada in care a avut loc atacul terorist de la 11 septembrie 2001, cand toate serviciile de imigrare si-au incetinit activitatea. La Universitatea California Davis am avut la inceput posibilitatea sa continui cerecetarile mele incepute in Japonia, in pararel cu alte proiecte, pentru ca nu erau multi specialisti care sa foloseasca metode electrochimice sub microscopul de forta atomica (AFM). In timp, am dezvoltat un nou domeniu de crestere de nanofire si nanocabluri cu jonctiuni de tip p-n atat axial cat si longitudinal, care a generat o serie de patente. Tehnologia se aplica cu succes in compania pe care am infiintat-o in 2004 si care a primit pana acum investitii de peste 30 milione de dolari.

George ROCA: Pe parcursul timpului ati primit diferite premii, diplome si onoruri pentru recunoasterea activitatii dumneavoastra stiintifice. Care a fost motivatia acestora?

Ruxandra VIDU: Nu stiu daca am avut vreo motivatie sa obtin premii in afara de faptul ca imi place sa fac un lucru bun si sa-l finalizez. Nu mi-a placut nicioadata sa „ma fac ca muncesc”, sa treaca timpul si sa incasez leafa. Eu cred ca atunci cand pui suflet si efort in ce vrei sa realizezi, nu se poate sa nu ai succes. Odata ce ai realizari interesante, presa vrea sa le faca cunoscute. Ocupandu-ma de cercetari foarte noi si introducand mereu inovatii, am fost mereu invitata sa tin prelegeri si multe am fost onorata cu premii. Cred ca in Romania ar trebui sa se mediatizeze mai mult cercetarile si realizarile profesorilor, ale oamenilor de stiinta. Este important sa se publice povesti de succes si  informatii de buna calitate, fara exagerari sau inflorituri, povesti care sa inspire...

George ROCA: Sunteti un om de stiinta, un cercetator, un cadru universitar, dar si un inventator. Care sunt ultimele patente si inventii pe care le-ati omologat si ce aplicatii au ele?

Ruxandra VIDU: Domeniul meu de cercetare in nanotehnologie este generos in aplicatii. Interesul meu este in a integra nanostructurile intr-un produs care sa puna in evidenta proprietatile unice ale nanostructurilor. Imi place sa gasesc solutii la probleme. Un exemplu este celula solara tip Solar Brush™ care are o arhitectura ce transforma celulele plane in celule 3D (3-dimensiuni), fiecare „ac” al periutei solare fiind de fapt o celula solara. Mai clar, celula 3D e constituita din milioane de celule-ac care capteaza, adsorb si convertesc energia solara in energie electrica. In timp, am invatat despre transferul de tehnologie si protectie intelectuala. Am fost „educata” la propriul startup unde am invatat sa vorbesc si sa gandesc „business” in timp ce oamenii de business din echipa  invatau sa vorbeasca „tehnologie”. Atunci a fost o perioada de 2-3 ani cand nu am putut publica nimic din cercetarile facute, insa am scris patente si am adus la UCDavis contracte de cercetare in valoare de peste o jumatate de milion de dolari. Chiar luna aceasta, Oficiul de Patente din SUA mi-a acordat un nou patent la o aplicatie facuta in urma cu sase ani.
George ROCA: Ati publicat mai multe carti si studii de specialitate. Despre ce subiecte trateaza acestea?

Ruxandra VIDU: Am publicat cercetarile mele in nanotehnologie, stiinta suprafetelor, procese la interfata si tehnologii de integrare a nanomaterialelor. In domeniul applicatiilor ma intereseaza pe langa nanomaterialele cu aplicatii in energie (celule solare, materiale termoelectrice, stocatoare de hidrogen si baterii de lithium), aplicatiile medicale care folosesc nanomateriale cum este hidroxiapatita. Tot in medicina, deosebit de interesante sunt noile aparate de inregistrare neuronale si a implanturilor pe dispozitivul de dimensiuni mici prin care se va imbunatati activitatea cerebrala a persoanelor care au suferit daune provocate de dementa, atacuri cerebrale, schizofrenia sau chiar autism. Unul din avantajele pe care le am in nanotehnologie este si cunoasterea proceselor de integrare a nanostructurilor in dispozitive, pentru ca numai astfel pot evidentia beneficiile proprietatilor unice pe care le aduce nanotehnologia. Cred ca unul dintre cei mai importanti factori care au dus la progresul stiintei moderne este cunoasterea, intelegerea si manipularea atomilor. Este fascinanta aceasta lume!

George ROCA: Cum vedeti bunul mers al Academiei Romano-Americane in anii in care ii veti fi conducator? Aveti planuri sau proiecte noi?

Ruxandra VIDU: Academia este si va fi ceea ce este prin membrii ei. Deci cautam in permanenta sa atragem membri de valoare internationala, personalitati care sa duca cat mai departe prestigiul acestei organizatii academice. Un proiect nou pe care l-am initiat anul acesta la Congresul de la Caltech este atragerea tinerilor din mediul academic. Cred ca ar trebui sa facem mai multe pentru tineri, sa le dam posibilitatea sa cunoasca oameni si specialisti minunati de la care sa invete si sa se inspire, sa creasca  alaturi de noi si sa beneficieze de mentoratul pe care-l poate oferi Academia Romano-Americana. Avem planuri de a publica mai mult, de a face cunscute lucrarile academicienilor nostri si de a promova literatura academica. Vom incerca sa republicam toate cartile ARA deoarece acum avem posibilitatea sa le distribuim prin marile librarii online cum sunt Amazon si Barnes and Noble, deci vor putea fi cumparate de oriunde din lume. Prima carte republicata a fost cea a studiul profesorului Paul D. Quinlan, „Clash Over Romania (Vol. II) - British and American Policies toward Romania: 1938 – 1947”.

George ROCA: Credeti ca Academia Romano-Americana de Arte si Stiinte isi poate aduce aportul la dezvoltarea si prosperitatea Romaniei?

Ruxandra VIDU: ARA a fost intotdeauna, si este, o organizatie de avangarda a intelectualitatii romanesti din intreaga lume. Prin activitatile ei, academia ar putea sa-si aduca o contributie mai mare la dezvoltarea si prosperitatea Romaniei prin realizarea unor colaborari si parteneriate cu vizibilitate. Vom incerca sa obtinem inscrierea „Editurii  ARA Publisher” in circuitul editurilor recunoscute de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS) ca sa facilitam publicarea autorilor romani din sistemul academic din Romania si Republica Moldova.

George ROCA: Unde se va desfasura urmatorul congres ARA? Va avea o tematica speciala?

Ruxandra VIDU: Congresul de anul viitor (2015) se va desfasura la Laboratoarele Nationale de Fizica din cadrul Institutului National de Fizica Nucleara de la Frascati, Roma, Italia in perioada 28-31 iulie 2015. Prin natura academiei, tematicile prezentarilor sunt vaste, din toate domeniile, din arta si stiinta. La Congresul din 2014 de la Caltech am initiat mese rotunde si expozitii de arta care s-au bucurat de succes. De aceea, ii invitam pe toti cei care vor sa participe, nu numai membrii ARA, sa ne contacteze prin email la info@AmericanRomanianAcademy.org si sa-si arate interesul de a participa la expozitiile de arta si la mesele rotunde care se vor organiza in timpul Congresului.

George ROCA: Acum, la sfarsit de an, aveti vreo dorinta pe care vreti sa o faceti cunoscuta celor care citesc aceste randuri?

Ruxandra VIDU: Menirea societala contemporana a Academiei Romano-Americana de Arte si Stiinte tinde tot mai mult catre un spatiu academic mai dinamic, in care sa existe posibilitatea manifestarii depline a personalitatii si implinirea aspiratiilor profesionale individuale. De aceea as dori o colaborare mai sustinuta cu celelalte academii, institute si universitati si mai multe interactii intre academicieni, profesori si tineri cercetatori. Deoarece Congresul ARA reuseste sa ofere cadrul propice initierii si mentinerii legaturilor profesionale de elita, va invit la Congresul ARA din 2015 de la Frascati.
-----------------------------------------
Note:
* Acest interviu a fost initiat inainte de Congresul ARA de la Caltech Pasadena, fapt pentru care unele intrebari au facut referire cu precadere la cel de al XXXVII-lea Congres al Academiei Romano-Americane care a avut loc la Chisinau in luna iunie 2013. Desigur, din lipsa de timp a doamnei presedinte ARA, Ruxandra Vidu, unele raspunsuri au fost finalizate doar la sfarsitul acestui an (2014).   

** Pentru a se pastra abreviatia ARA intacta (conform siglei oficiale) se va mentiona in documentele de limba engleza titulatura de „American-Romanian Academy” iar in cele de limba romana „Academia Romano-Americana”.

A consemnat,

George ROCA
Membru Emeritus al Academiei Romano-Americane
30 decembrie 2014

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page