Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

DESPRE SEMNIFICATIA CRACIUNULUI

Marina GLODICI

Ne-am obisnuit sa numim luna decembrie „luna cadourilor” deoarece avem multe sarbatori. Dar in mod special sarbatoarea centrala a acestei luni ce marcheaza finalul  anului, este Craciunul sau Nasterea Dommului Isus Hristos.

Istoric vorbind, evenimentul a avut loc in urma cu peste doua mii de ani, asadar, suntem in al doilea deceniu al celui de al treilea  mileniu de la nasterea Sa. Pentru multi, Craciunul a devenit o ocazie traditionala de a fi in familie, la masa, in jurul unui brad impodobit cu multa grija si imprejmuit cu diferite cadouri pentru cei dragi. Si nu e un lucru rau sa facem asa ceva. Dar, ideea esentiala a acestui spirit al Craciunului este bucuria imensa ca aici pe Terra plin de intunericul lipsei de dragoste dintre oameni si de egoism, s-a coborat insusi “Dumnezeu - Yehova”, trimitandu-L pe Fiul Sau Isus Hristos printre noi ca sa traiasca “plin de har si adevar” si sa faca cunoscut numele lui Dumnezeu. Totodata sa ne arate ce inseamna dragostea neconditionata. Si nu in ultimul rand sa ne stearga vina prin jertfa Sa facuta dintr-o dragoste sacrificatoare pana la moartea pe cruce si Invierea Sa. Acum domneste in ceruri langa Dumnezeu Tatal. Nu pot sa nu adaug ca El va reveni , asa cum a promis, pentru a judeca lumea. Si toti crestinii practicieni Il asteapta traind curat, respectand Cuvantul Lui, precum si legile si poruncile lui Dumnezeu.

Dar de ce Liderul crestinatatiii este atat de serbat? Si altii s-au nascut si sunt serbati si ovationati pe intreg mapamodul. Ce are Domnul Isus Hristos in plus fata de altii care s-au nascut pe Terra? Pentru cei care au citit sau nu au citit istoria, sau Biblia, Fiul lui Dumnezeu s-a nascut dintr-o fecioara si nu este din samanta omeneasca. Il al doilea rand, El a intrunit in trupul Sau, inca de la nastere, plinatatea Duhului Sfant prin care a vindecat bolnavi, a facut minuni, a inviat morti si a predicat oamenilor, incercand sa ii civilizeze si sa-i aduca la un stadiu ridicat de simtire si educatie mentala si spirituala. S-a dat pe Sine insusi un exemplu de daruire fata de Dumnezeu si semeni.  A invins moartea prin moartea Sa si a Inviat din morti, promitandu-ne ca Este cu noi pana la sfarsitul veacurilor. Si bine ar fi ca tinerii sa studieze putin mai mult istoria nasterii Lui pentru a se edifica si a cunoaste Adevarul. Altfel vor da dreptate tuturor, neavand convingerea adevarului descoperit personal.

S-a nascut Mesia! Ce bucurie! Ce fericire si ce Lumina a rasarit pentru noi toti la nasterea Sa! El este Minunat deoarece s-a nascut printr-o minune si a facut si face minuni. Este Sfetnic Suprem pentru cei ce il cauta din toata inima si Il gasesc. Este Dumnezeu Tare pentru cei care il cheama in ajutor mereu si Este Parintele vesniciilor Cel care da viata vesnica si Domnul pacii pentru cei care au pacea Lui in sufletele lor. Iata ce bucurie! Ce entuziasmant sa serbezi o asemenea Persoana Sfanta si Atotputernica! Nu e asa ca merita sa te apropii de Ea? Cu siguranta ca DA!

Domnul Isus a suferit o mare impotrivire inca de la nasterea Sa, din cauza ca lumea era cufundata in “intunericul” lipsei de dragoste, in egoism si meschinarie. Desi erau locuri de poposire, pentru El si parintii Lui nu s-a gasit. De aceea s-a nascut intr-un staul. Dar un Print oriunde s-ar naste si ar creste tot nobil ramane.

In perioada aceea, oamenii nu se cadoriseau niciodata. Si atunci cei trei magi au citit in stele despre nasterea Domnului Isus si au parcurs cale lunga sa Il vada si sa-I aduca daruri: aur, smirna si tamaie, simboluri ale regalitatii Copilului Sfant. Mai tarziu, cand a fost amenintat de urgia lui Irod, familia sfanta isi va parasi tara si se va refugia in Egipt, unde va supravietui, tocmai datorita acestor trei daruri ale magilor: aur , smirna si tamaie, deoarece erau cele mai cautate produse de pe piata egiptenilor de pe vremea aceea. Asadar, Tatal „Yehova” Dumnezeu s-a ingrijit de viata Fiului Sau, inca de la leagan, folosindu-se de niste pagani. Da! Dumnezeu se ingrijeste si de noi cu aceeasi dragoste, daca il primim pe Fiul Sau ca Domn si Mantuitor.             

Cu ceva timp in urma, am incercat sa vad cum percep unii tineri sarbatoarea Craciunului. Cu regret spun, ca au fost doar putini din cei care i-am interveivat care mi-au explicat exact semnificatia acestei sarbatori. Majoritatea au dat din umeri, mi-au spus ca e “o traditie romaneasca, se taie porcul inainte de Craciun, se impodobesc brazii, se colinda de la o casa la alta pentru socializare. E un motiv de distractie”. Doar atat sa fie? Pentru unii se pare ca da. Numai ca Nasterera Domnului Isus nu face parte din folclorul romanesc, ci doar preluarea si incadrarea acesteia de catre oameni in raport cu evolutia culturala, este diferita. Dar punctul central al sarbatorii este Coborarea Fiului iubit al lui Yehova Dumnezeu printre noi ca sa ne rascumpere de sub osanda ce  astepta intreaga omenire din cauza pacatelor si faradelegilor noastre. Si relegarea de divinitate prin nasterea din nou, respectiv, capatarea unei identitati spirituale interioare cu o noua mentalitate care se alatura in mod categoric de Dumnezeu si in lupta impotriva raului, prin dragostea neconditionata printr-un un nou fel de a trai in Lumina si a fi viu. Deoarece egoismul inseamna “noapte” si “moarte spirituala”. A trai doar din punct de vedere fizic inseamna sa nu ai identitate spirituala, deci sa traiesti “mort in faradelegi si pacate”.

Ma intreb, oare, cati dintre oameni se gandesc serios la viata lor spirituala si la sufletul lor care tanjeste dupa Creator? Oricate lucruri ar realiza aici pe pamant, oamenii constata ca au un gol imens in suflet. De ce? Pentru ca “locurile ceresti” din fiintele omenesti nu sunt umplute cu Duhul sfant, ci cu regret spun, mai degraba cu rautatea sinelui ahtiat dupa satisfacerea lui, aducand multa suferinta in lume, dusmanie si tristete in jur. De aceea, Biblia spune ca oamenii spirituali nu au de luptat impotriva omului carnal, a fizicului, ci “impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti”.

Care ar fi motivul de bucurie a fiecarui dintre noi, acum, de Craciun? Daca este cu adevarat bucuria ca Domnul Isus  a venit si ne-a mantuit atunci bucuria are un fundament corect. Daca nu, atunci cred ca trebuie sa ne mai analizam legatura noastra cu Dumnezeu.  Exista ea cu adevarat? Sau totul e o fatada. Facem si noi ce fac altii, mergem la biserica de ochii lumii, ca asa e datina si incolo… ne vedem de treaba, excluzandu-L pe Dumnezeu din viata.

Fie ca aceste sarbatori sa aduca cu adevarat Lumina dragostei neconditioante, golirea de sinele rebel fata de Dumnezeu si daca cineva nu L-a gasit, atunci trebuie sa caute Adevarul despre existenta noastra si scopul ei pe pamant. “Ma veti cauta si Ma veti gasi, cand ma veti cauta din toata inima”, zice Dumnezeu (Ieremia cap. 29:12-13). Si cum Il puteti gasi? Cunoscandu-L pe Fiul Sau, Domnul Isus Hristos, incepand cu ingenunchierea la ieslea Sa, apoi la crucea care aduce iertarea pacatelor si  la tronul Sau de har si de mila unde domneste alaturi de Dumnezeu Tatal. Domnul Isus sa va umple inimile de bucuria deplina in El care deriva din pacea Lui ce “intrece orice pricepere”, care o da fiecaruia personal si prin proprie revelatie! Inchei cu un citat  din Biblie care imi place enorm de mult: “Nu va temeti: ca va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul; astazi in cetatea lui David, vi s-a nascut un Mantuitor care este Hristos Domnul” (Luca 2:10-11).  Asadar, “Slava lui Dumnezeu in locurile prea inalte si pace pe pamant intre oamenii placuti Lui” ( Luca 2: 14), chiar si intre cei din mileniul al treilea, de pe intreg globul pamantesc.

Marina GLODICI
Cluj Napoca
24 Decembrie 2014

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page