Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

MMXIV - un an al calendarului gregorian încheiat cu bilanturi negative, fara orizonturi optimiste

   
General Br. (r) Aurel I. Rogojan
 
Mass-media internationala impune o agenda publica paralela, din care sunt excluse prioritatile de pace
 
Anno Domini 2014 (2747 Ab urbe condita, 7522/7523 Calendarul Bizantin, 5774/5775 in calendarul ebraic, 4710/4711 in calendarul chinez, 4347 in calendarul coreean-era Dangun) a adus omenirii noi si mari incertitudini:
- indepartarea orizonturilor prosperitatii;
- adancirea faliei dintre spiritualitatea orientala si materialitatea occidentala;
- escaladarea premiselor transformarii conflictelor regionale, sau locale, in conflagratii mondiale.
Ceea ce este, insa, si mai ingrijorator, marile si gravele pericole pentru securitatea globala, desi unele sunt in stadiu de materializare, ori iminente, cu o singura exceptie, nu au intrat in topul mondial al interesului public. Din top 10 cele mai comentate evenimente pe Facebook, trei privesc sportul, apoi tragediile aviatice ale companiei Malaysia Airlines, urmate de epidemia Ebola, decesul actorului Williams Roberts, campania caritabila „Ice Bucket Challenge”, reizbucnirea conflictelor in Fasia Gaza, alegerile din Brazilia si protestele din Ferguson, unde un tanar de culoare a fost impuscat de un politist. Concluzia, care se impune de la sine, este aceea ca media internationala, strict controlata, impune o agenda publica paralela, din care sunt excluse prioritatile de pace si prosperitate, de emancipare culturalasi afirmare a competentelor politice si a valorilor dreptului international in gestionarea crizelor majore, care mentin si accentueza tulburarea ordinii planetare.
 
Coruptia este ghilotina democratiei
 
Romania ar fi trebuit sa fie admisa in acest an in spatiul Schengen, insa, in noiembrie 2013, presedintele Comisiei Europene a anuntat contrariul, „deoarece exista tari care se opun”. Da, exista tari care se opun, fiindca un establishment politic corupt din radacini, care a facut si din securizarea frontierelor un „gheseft”, de proportiile unui mare scandal international de coruptie, in care sunt implicati presedinti, toti prim-ministrii si ministrii de Interne, ai Apararii, directori ai serviciilor secrete si alte multe zeci de inalti demnitari, nu poate fi o garantie a bunelor intentii democratice. Dimpotriva, coruptia este ghilotina democratiei. Pe cale de consecinta, Romania este, inca, departe de o integrare profunda in Uniunea Europeana. In multe privinte, societatea romaneasca este departe de o convergenta reala cu U.E., iar calitatea guvernarii si capacitatea administrativa continua sa fie concepte intraductibile pentru exponentii parvenitismului transpartinic de la Bucuresti.
 
Puterea politica din Romania a fost sanctionata printr-o „insurectie electorala”
 
Cand in presa occidentala, ghidata de sabloanele „corectitudinii politice”, se scrie ca „un saxon luteran a fost ales presedinte intr-o tara ortodoxa si sovina, ca urmare a unei insurectii electorale”, nu poti ramane indiferent, nu poti sa nu te ingrijorezi. Nu credem ca autorul citatului, preluat din „Le Temps” (Elvetia), nu ar avea proprietatea termenilor... „Insurectia” este o forma de lupta deschisa, organizata si armata, impotriva unui regim politic reactionar, sau pentru alungarea unui ocupant strain. Pe pielea noastra simtim si una, si alta. Motivele ingrijorarii persista, deoarece conceptual o „insurectie electorala” nu este, pur si simplu, consecinta fireasca a vointei electoratului si nici a unui fenomen spontan de „psihologie a multimilor”. Dimpotriva, „insurectia electorala” este o operatiune complexa, anticipata cu rigoare de stat majoristica si asigurata cu o logistica secreta de care dispun doar cateva dintre marile puteri mondiale. Se spune ca ar fi meritat sa se experimenteze insurectia electorala, deoarece Romania se afla de 25 de ani la cheremul unor organizari politice atipice ca partide cu vocatie democrata, dar cu o irepresibila vocatie a marilor tradari a cauzelor nationale. Daca, din nou, am fost manipulati cu iluzii, e bine sa se stie: „Avem lectia invatata!”.
 
Din cronica evenimentelor anuntate
 
De la 1 ianuarie 2014, Letonia a intrat in zona Euro, iar Grecia a preluat presedintia Uniunii Europene. Cu folos, se pare, caci elenii au dat semne de surmontare a gravelor dificultati economice. In prima saptamana a anului, fostul premier Adrian Nastase a primit o noua condamnare de patru ani, pentru luare de mita, luna ianuarie incheindu-se cu condamnarea la inchisoare a alti trei fosti ministri: Relu Fenechiu, pentru coruptie, iar Zsolt Nagy si Tudor Chiuariu pentru abuz in serviciu. Tragedia aviatica din Muntii Apuseni, produsa inspre seara zilei de 20 ianuarie 2014, ne-a dovedit ca avem un guvern cuprins de metastaza demagogiei, a iresponsabilitatii si a incompetentei, dar, in pofida conducatorilor ei, tara este locuita de cetateni omenosi si solidari in fata nenorocirilor. Motii din raspantia judetelor unde s-a intamplat tragedia ne-au adus aminte ce trebuie sa fim, ce trebuie sa facem si unde trebuie sa ajungem. Prin noi insine, eliberati de capusele politice! In luna februarie, pe plan extern s-au amorsat evenimentele din Ucraina. Moscova face publica o interceptare a discutiilor purtate de Victoria Nuland cu ambasadorul S.U.A. la Kiev, din care reiese ca Vitali Kliciko, liderul Aliantei Democratice Ucrainene, nu trebuie creditat ca viitor presedinte al Ucrainei... Insurectia Euromaidanului s-a soldat cu rasturnarea, la 22 februarie, a regimului presedintelui Ianukovici. Peste patru zile, la 26 februarie, Vladimir Putin dispune verificarea pregatirii de lupta a trupelor din centrul si vestul Rusiei. In mai putin de o luna, in 16-17 martie, Crimeea, in urma unui referendum, isi proclama independenta si aderarea la Rusia, iar la 21 martie, presedintele Federatiei Ruse a semnat Tratatul de Alipirea Republicii Crimeea la Rusia, eveniment calificat la Moscova ca o problema de destin a poporului rus.
 Pe plan intern, in ziua de joi, 20 februarie, la Palatul Cotroceni, intr-un cadru restrans, a fost prezentat profilul viitorului presedinte al Romaniei. La cinci zile dupa tainica intrunire, Crin Antonescu, presedintele P.N.L., anunta destramarea Uniunii Social Liberale, motivand „incalcarea repetata si flagranta ajunsa la un prag inacceptabil a unor elemente ale intelegerii politice la alcatuirea Guvernului de catre prim-ministrul Victor Ponta. Urmeaza demisia ministrilor liberali si formarea unui nou guvern”. Din surse sigure si intime, Victor Ponta afla ca nu corespunde profilului viitorului presedinte. Izbucneste scandalul de coruptie in care sunt implicati Mircea Basescu si un clan tiganesc interlop, frecventat de familia presedintelui Traian Basescu. Scandalul deturneaza intreaga agenda a interesului public.
 
Cronica lunii aprilie
 
- 6 aprilie: Alegerile parlamentare din Ungaria au consolidat pozitiile partidului conservator Fidesz al premierului ungar Viktor Orban, acuzat constant de derive antidemocratice, care a castigat detasat obtinand 44,61% din voturile exprimate.
- 10 aprilie: Un grup de deputati rusi au cerut deschiderea unei anchete penale impotriva fostului presedinte sovietic Mihail Gorbaciov, pentru dezmembrarea U.R.S.S., in 1991, si responsabilitatea care ii revine in urma acelor evenimente in actuala criza din Ucraina.
- 13 aprilie: Guvernul ucrainean a anuntat ca o „operatiune antiterorista a inceput la Slaviansk", oras din estul Ucrainei unde militanti pro-rusi inarmati au ocupat cladiri ale politiei si serviciilor de securitate. Interventia fortelor speciale ucrainene s-a soldat cu morti si raniti de ambele parti.
- 17 aprilie: Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut pentru prima data ca fortele armate ruse erau prezente in Crimeea la referendumul din martie, care a permis alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.
- 22 aprilie: Statele Unite au decis trimiterea a aproximativ 600 de militari americani in Polonia si in tarile Baltice, pentru exercitii militare menite sa demonstreze solidaritatea tarilor N.A.T.O. in contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene.
- 23 aprilie: Viceprim-ministrul Ucrainei, Vitali Yarema, a anuntat ca militantii pro-rusi vor fi neutralizati in patru orase din est: Kramatorsk, Sloviansk, Donetk si Luhansk, deoarece acestia refuza sa elibereze cladiri guvernamentale pe care le-au sechestrat anterior, sfidand acordul international de la Geneva.
- 24 aprilie: Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite de a fi in spatele revoltelor politice din Ucraina si a reiterat ca Rusia va raspunde in cazul in care interesele sale sunt afectate.
In luna mai, criza din Ucraina este escaladata. Au loc cele mai puternice violente, urmate de referendumurile din regiunile Donetk si Lugansk si proclamarea independentei acestora, ca republici populare, „prin vointa a peste 89% dintre votanti”.
Aniversarea a 70 de ani de la „Ziua Z” (marea debarcare din Normandia, la 6 iunie 1944) a prilejuit intalnirea liderilor mondiali pentru comemorarea evenimetului. De asemenea, la 28 iunie s-a comemorat centenarul izbucnirii Primului Razboi Mondial. Ambele comemorari au stat sub semnul noilor si gravelor tensiuni generate de extinderea influentei si dominatiei occidentale inspre frontierele Federatiei Ruse.
Cu trei saptamani inainte de incheierea anului, Senatul american a aprobat „Legea pentru sustinerea libertatii Ucrainei 2014” prin care Ucraina, Republica Moldova si Georgia obtin statutul de aliat al Statelor Unite fara sa fie membri N.A.T.O., situatie care ar urma sa faciliteze transferul de armament american acestor tari. In prezent, 15 tari beneficiaza de statutul de „aliati non-N.A.T.O.” ai Statelor Unite: Afganistan, Argentina, Australia, Bahrain, Coreea de Sud, Egipt, Filipine, Israel, Japonia, Iordania, Kuwait, Maroc, Noua Zeelanda, Pakistan si Thailanda. De la Moscova, seful Statului Major General al Fortelor Armate ale Federatiei Ruse, Valeri Gherasimov, a declarat, in cadrul unei intalniri cu atasatii militari straini, ca „N.A.T.O. se foloseste de evenimentele din Ucraina pentru a crea premise pentru apropierea ulterioara a infrastructurii militare proprii de granitele Federatiei Ruse. In prezent, a mai declarat oficialul militar rus, in Polonia, in tarile Baltice, in Marile Neagra si Baltica este intensificata prezenta unor grupari terestre, de aviatie si maritime ale Aliantei. A crescut numarul de exercitii militare si antrenamente ale fortelor N.A.T.O., acestea fiind legendate sub denumirea de „respingerea amenintarilor provenite din Est”. Potrivit afirmatiilor acestuia, „in retorica reprezentantilor anumitor state occidentale, in special a celor din N.A.T.O., Rusia este prezentata drept principalul vinovat pentru evenimentele care au loc in ultimul an in Ucraina, care au degenerat intr-un conflict sangeros intern”.
 
Vara anului 2014 a fost deosebit de fierbinte in intreg arealul Orientului Mijlociu:
- reizbucnirea conflictelor din Fasia Gaza (1.049 de morti si 6.000 de raniti - palestinieni, in majoritate civili, de cealalta parte 43 militari israelieni ucisi);
- ofensiva de mare amploare a militiilor armate ale Statului Islamic; tulburari continue in Siria, Egipt, Libia. Faptul ca Iranul, Irakul si Siria au pozitii identice fata de amenintarea Statului Islamic, alimenteaza supozitiile cu privire la sorgintea miscarii, ca pretext pentru inca, cel putin, un deceniu de operatiuni antiteroriste ale noii coalitii internationale de 62 de state, formate pentru sustinerea interventiei S.U.A.
Din cronologia lunii august retinem:
- 8 august: Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe fostul senator Dan Voiculescu la zece ani de inchisoare, in dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare.
- 8 august: Statele Unite au bombardat pozitiile de artilerie ale Statului Islamic din Irak care amenintau personalul american din Erbil, in Kurdistanul irakian.
- 8 august: Nigeria devine cea de-a treia natiune africana care declara stare de urgenta din cauza epidemiei virusului Ebola.
- 10 august: Prim-ministrul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, candidatul Partidului pentru Dreptate si Dezvoltare (AKP), a castigat alegerile prezidentiale din Turcia din primul tur, devenind primul sef al statului ales prin vot direct.
 
Septembrie 2014
 
- 5 septembrie: Guvernul din Ucraina si rebelii pro-rusi au ajuns la un acord pentru incetarea focului in estul tarii. Un provizorat... Evenimentele nu au ajuns, inca, la punctul culminant.
- 15-23 septembrie: La Amman se desfasoara a treisprezecea sesiune plenara a Comisiei Mixte de Dialog Teologic Catolic-Ortodox.
- 18 septembrie: Scotia a votat impotriva independentei de Marea Britanie - referendumul pentru independenta Scotiei - 55,3% dintre votanti au spus „Nu” la intrebarea: ar trebui ca Scotia sa fie o tara independenta? fata de 44,7% care au spus „Da”.
- 19 septembrie: Franta a lansat primele sale lovituri aeriene in nord-estul Irakului, distrugand „un depozit logistic” al jihadistilor din Statul Islamic.
- 23 septembrie: O coalitie condusa de Statele Unite lanseaza raiduri in Siria asupra pozitiilor gruparilor Statul Islamic si al-Qaida.
- 23 septembrie: Conform bilantului O.N.U. prezentat la Geneva in fata Consiliului Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului, conflictul din Ucraina a facut 3.245 de morti.
- 27 septembrie: Bilantul oficial al deceselor de la izbucnirea virusului Ebola ajunge la 3.000, anunta Organizatia Mondiala a Sanatatii, care avertizeaza ca cifrele oficiale „subestimeaza cu mult amploarea reala a epidemiei”.
 
Octombrie 2014
 
- 5 octombrie: Alegeri generale in Brazilia.
- 8 octombrie: Presedintele kenyan Uhuru Kenyatta compare in fata Curtii Penale Internationale pentru o audiere inainte de procesul in care este judecat pentru crime impotriva umanitatii.
- 9 octombrie: Serghei Aksionov, unul din artizanii alipirii peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia in luna martie, a fost ales in unanimitate, „presedinte al republicii Crimeea” de catre parlamentari locali pentru un mandat de cinci ani.
- 10 octombrie: Cel mai recent bilant al Organizatiei Mondiale a Sanatatii anunta ca pragul de 4.000 de decese cauzate de febra hemoragica Ebola a fost depasit.
- 30 octombrie: Suedia recunoaste oficial Palestina ca stat suveran. O decizie similara urmeaza sa adopte si Franta.
- 31 octombrie: Organizatia Mondiala a Sanatatii anunta ca epidemia de Ebola a ucis pana in prezent 4.951 de persoane din cele 13.567 de cazuri confirmate in opt tari.
 
Noiembrie 2014
 
- 2 noiembrie: Primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania. Prezenta la vot a fost de 53,17%.
- 9 noiembrie: Referendumul pentru autodeterminarea Cataloniei - 80,7% dintre participanti au votat in favoarea independentei (rezultate provizorii). Consultarea este simbolica fara valoare legala, organizata in pofida faptului ca a fost interzisa la solicitarea autoritatilor de la Madrid.
- 16 noiembrie: Al doilea tur al alegerilor prezidentiale din Romania. Klaus Iohannis a obtinut 54,43% din voturi, iar Victor Ponta 45,56%. Prezenta la vot a fost de 64,10%. La sectiile de votare din strainatate zeci de mii de romani nu au putut sa voteze, din cauza proastei organizari a alegerilor.
- 19 noiembrie: Organizatia Mondiala a Sanatatii anunta ca epidemia de Ebola a ucis pana in prezent 5.420 de persoane din cele 15.145 de cazuri confirmate in opt tari. OMS estimeaza ca cifrele acestor bilanturi sunt subestimate.
- 20 noiembrie: Republica Moldova: Vizita in Republica Moldova a presedintelui ucrainean Petro Porosenko si a celui polonez, Bronislaw Komorowski. Intr-o serie de intrevederi cu presedintele moldovean Nicolae Timofti, cu presedintele parlamentului moldovean Igor Corman si cu premierul moldovean Iurie Leanca s-a lansat initiativa de constituire a unei platforme parlamentare de dialog in formatul Republica Moldova-Ucraina-Polonia.
- 30 noiembrie: Alegeri legislative in Republica Moldova, castigate de partidele „proeuropene”. In replica, este relansata teza „Republicii Populare Basarabia”. La inceputul anului 2014, in Ucraina, Republica Moldova si Rusia a circulat informatia privind posibilitatea crearii, pe baza unei parti din regiunea Odesa, a asa-numitei „Republici populare Basarabia” (in unele variante Republica „Bugeac”), care va incerca sa preia controlul puterii in sudul regiunii Odesa in interesul Federatiei Ruse (Raportul grupului de analiza „Da Vinci AG”, care detine Agentia de stiri „UNIAN”.) In cazul destabilizarii situatiei din regiune si crearii noii entitati, Rusia va obtine un nou punct fierbinte in Ucraina si Republica Moldova, care va elimina toate posibilitatile cu privire la integrarea europeana viitoare a tarilor pana la solutionarea conflictului si ocaziile pentru dezghetarea conflictului din Transnistria. Va incepe destabilizarea pe scara larga in intreaga zona de sud-vest a Ucrainei. De asemenea, ca urmare a acestui scenariu, Ucraina nu va mai avea acces la porturile de la Dunare.
Intre evenimentele internationale majore ale anului mai trebuie mentionate:
- „razvratirea antioccidentala a Ungariei”, dependenta in proportie de 80% de resursele energetice furnizate de Rusia, cu care va realiza pana in 2026 o centrala nucleara cu trei reactoare;
- summitul grupului „BRICS” (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) si crearea bancii internationale a grupului;
- dejucarea de catre Cuba a programului secret al S.U.A. de schimbare democratica a regimului politic din Cuba, pe calea unor finantari intermediate de o retea de organizatii neguvernamentale;
- escaladarea scandaloasa la scara planetara, de catre S.U.A., a spionajului electronic;
- dezvaluirea de catre Senatul SUA a practicilor de tortura barbare practicate de catre C.I.A., in numele asa-zisului razboi mondial antiterorist;
- dezvaluirile privind 548 de acorduri fiscale atractive si agresive, pentru reducerea bazei de impozitare (n.n. evazioniste) incheiate intre autoritatile din Marele Ducat al Luxemburgului si „Big 4” (Deloite. Pricewaterhouse Cooper, KPMG si Ernst & Young)
Nu am putea incheia aceasta retrospectiva a anului, necesar a fi revazuta si complinita in prima luna a anului 2015, odata cu aparitia analizelor dedicate, fara a mentiona un eveniment de antologie comis de „dragutul nostru guvern”, amanarea sedintei de adoptare a proiectului de buget, ca urmare a semnalarilor presei ca „cifrele pe coloane, totaluri partiale si generale «nu se pupa»”, fapt confirmat si de premier. Ce putem sa zicem decat: „Pleaca, odata, domnule, acasa si mai lasa-ne in disperarea noastra, fara grija prostiilor ministrilor dumitale de adunatura!”.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page