Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Festivalul International de Poezie "Nissan" din Maghar, Israel

http://www.youtube.com/watch?v=UlIJOAZ1pak&feature=fvw

Motto: "O poezie este culminatia unui mers launtric: mers in strachini sau mers astral".

(Eugen Ionescu)

(Continuare din editia precedenta)

- Ce v-a placut cel mai mult la acest Festival? Si ce nu v-a placut?

- Ne-a placut festivalul, nu as putea sa spun ce ne-a placut mai mult. Poate acea inmanunchere de poeme in araba si ebraica, ambele limbi semitice. Ne-a placut sa ascultam tanguirile si melodicitatea poemelor in cele doua limbi, chiar daca nu intelegeam nimic. Am fi vrut sa ni se dea un „clue" despre poeziile pe care urma sa le ascultam, dar in cele mai multe cazuri nu am avut nicio explicatie, pentru a putea completa cumva poemele cu imaginatia noastra.

- In comparatie cu alte festivaluri de poezie, la Maghar a existat ceva deosebit?

- Mediul special in care s-a desfasurat totul, locurile unice, plantatiile de maslini in floare .. apoi oamenii intalniti, programele muzicale specifice Orientului Mijlociu...

Chiar si simpozioanele colaterale (Rolul poeziei in intalnirile multiculturale tinut de Naim si Situatia femeii arabe in cultura araba, condus de H. Selamah) au fost deosebite. In fond, fiecare festival de poezie are unicitatea lui. Pentru noi, cei veniti din alte culturi, a fost un eveniment special.

Lipsa totala a bauturilor alcoolice la masa, ar putea fi considerata ca ceva cu totul deosebit. Noi, „grupul celor sase", luati cam prin surprindere la inceput, ne-am descurcat. Ne-am aprovizionat cu vin bun, produs pe Inaltimile Golan si am prelungit festivalul pana noaptea tarziu, ba intr-o noapte am asteptat rasaritul soarelui. Vreti sa stiti cine facea parte din „grupul celor sase" ? Eu, cu poetele din Romania, Denisa Comanescu si Flavia Teoc, Yuliy Gugolev si Valery Feodorov din Moscova si Tadeusz Dabrowski din Gdansk.

Cu Tadeusz (talentat poet !) eram prieten de anul trecut, de la Curtea de Arges.

- Aveti vreo propunere pentru viitoarea editie?

"Keep up the good work" s-ar zice simplu in Nord America. Acesti minunati poeti fac deja mult mai mult decat se poate imagina.

- Ce inseamna poezia pentru dumneavoastra?

- Am crescut cu versurile poetului martir Vasile Militaru in inima. Mama mea, Elisabeta Gh. Costeanu din comuna Amarasti, judetul Valcea stia sute de poezii pe care le recita cu pasiune ori de cate ori avea ocazia. Si eu stiu multe poezii, unele preluate de la mama mea.

Le-am vorbit colegilor din "grupul celor sase" de Toparceanu (unul din poetii mei preferati), ba chiar le-am recitat poezia "In jurul unui divort".

Poezia este un „modus vivendi" pentru mine. Ma hranesc spiritual cu poezie si pentru a nu ramane numai consumator - incerc sa exprim gandurile si emotiile mele prin poezie, deci sa si dau ceva din mine. Poezia poate schimba planeta, daca intra in rezonanta cu sufletele oamenilor. In revista Destine Literare, public poemele care mi se par valoroase, create de poeti de limba romana, franceza si engleza. Sunt mandru de asta, cred ca fac bine ce fac.

- Expresia artistica in alta limba decat cea materna, este diminuata ca valoare?

- Limba materna, daca este stapanita bine, este fara indoiala limba de preferinta a oricarui creator, manuitor de cuvinte si sensuri subtile. Traind zeci de ani in medii francofone sau/si anglofone, parca se pierde putin abilitatea de creatie in limba materna. Se mai si uita mult. Ideal ar fi sa poti crea si in alta limba decat cea materna – intr-o limba majora, precum engleza (care castiga din ce in ce mai mult teren pe planeta), la fel de bine ca in limba materna. Dar cred ca posibilitatile de expresie (deci si valoarea unei creatii) sunt diminuate, invers proportional cu gradul de cunoastere al acelei limbi.

- Ce recomandari ati face tinerilor care scriu poezie?

- Sa se tina de ea, in special daca au talent. Orice perioada istorica a dat omenirii poeti mari, recunoscuti ca atare, mai ales dupa plecarea spre alte lumi. Dar exista si exceptii. Poetii sunt nebunii frumosi ai planetei – nu-mi amintesc cine spunea asta.

- Prin ce modalitati poezia reuseste sa ajunga la sufletul cititorului din mileniul trei?

- Sub ochii cititorilor, stiu sigur: in primul rand prin internet. La sufletul cititorilor, cred ca numai prin puterea versului, prin noutatea pe care o aduce, prin puterea de convingere, prin mesajul pe care il aduce creatia literara. Sinceritatea versului, sensibilitatea, gingasia, ajung repede la sufletul cititorului. Unele poezii castiga un loc in sufletul cititorilor prin „nastrusnicie", altele prin „obraznicie" – depinde mult si de educatia celor care mai sunt inca interesati de aceasta forma de arta care este poezia. La fel ca muzica, de exemplu – sunt oameni pentru care muzica simfonica nu insemna nimic, iar altii care au nevoie de muzica simfonica, asa cum au nevoie de aer.

- Despre miscarea literara din Canada ce ne transmiteti?

- Exista, si este puternica. Asociatia Canadiana a Scriitorilor Romani sarbatoreste 10 ani de existenta. Avem un cenaclu, o revista, participam la Targul de Carte de la Montreal, organizam comemorari de scriitori si poeti romani, deci suntem ... tari.

- Cum a aparut revista "Destine Literare"?

- O asociatie de scriitori fara o revista literara nu ar fi avut sens. Revista Destine, si apoi Destine Literare (o intreaga istorie legata de schimbarea de titlu) a aparut deci ca o necesitate. Poate fi citita si pe internet la www.scriitoriiromani.com, in stanga, apasand pe bara DESTINE LITERARE.

- Unde va simtiti acasa, in Romania sau in Canada?

- Este o dilema pe care o traiesc in fiecare zi. Buna intrebare ! Ca poet, va raspund in cateva versuri, dintr-un poem al meu numit ACOLO:

..........................................

Sa ma-mpart in doua-as vrea -

Unde-i oare tara mea?

De acolo, sunt aici.

De aici, raman acolo.

Impartit in doua tari,

Intre doua departari.

- Ce proiecte aveti?

- Fel de fel. Carti incepute de terminat, sa-mi termin casa dintre dealurile copilariei si sa traiesc mai mult in Romania, sa plec din nou in China etc. La Montreal, dorim sa scoatem o Antologie a scriitorilor romani din Canada, membri ai ACSR, sa celebram cum se cuvine cei 10 ani de activitate, sa participam la targul de carte etc.

- Pentru ca ati fost si presedintele unui Club Rotary din Canada, ce a insemnat aceasta experienta pentru dumneavoastra?

- Foarte mult. Este o cinste sa fii ales presedinte al unui astfel de club, intr-o organizatie planetara, recunoscuta si apreciata unamim. Am invatat foarte mult, si sunt mandru de activitatea mea ca „Rotar".

- Aveti un mesaj de transmis pentru romanii de pretutindeni?

- Sa fie mai uniti si deci mai puternici. „Blestemul" lui Herodot sa nu-i mai urmareasca, oriunde se afla pe acesta planeta.

- Multumesc pentru acest dialog, si, la anul, la Maghar in Israel!

- Si eu va multumesc. Deci, la Maghar in 2011 !

Biobibliografie:

Alexandru Cetateanu (prozator, eseist, poet, jurnalist) s-a nascut pe data de 7 iulie 1947 in comuna Amarasti, judetul Valcea. A urmat scoala generala in satul natal (exceptand clasa a V-a pe care a facut-o in Bucuresti). Primele incercari literare dateaza din acea perioada. Si-a continuat studiile la fostul (si actualul) Colegiu National Carol I din Craiova. A absolvit S.T.A.C.O. (Scoala Tehnica de Arhitectura si Constructia Oraselor) precum si Institutul Politehnic Bucuresti, Facultatea de Electronica. A lucrat la S.V.I.A.M. (Statia pentru Verificarea si Intretinerea Aparaturii Medicale) de pe langa Ministerul Sanatii. A fost colaborator la Institutul Politehnic din Bucuresti, unde impreuna cu prof. dr. George Stanciu si ing. Catalin Stoichita au inventat si patentat primul microscop cu baleiaj laser din lume.

In 1984 emigreaza din Romania comunista, via Italia, in Canada. In 1995 va publica prima carte - Un roman in Canada, care se va bucura de un real succes. Au urmat alte volume, apreciate in Canada, Franta si Romania. A locuit la Montreal si Minto, New Brunswick, unde a fost presedinte al Clubului Rotary. A calatorit enorm prin Canada si USA, ca reprezentant tehnic al Companiei Ciba Corning, apoi pentru compania personala Panoramic Radiology and Biomedical. Este primul roman care a obtinut o certificare 510 k a respectatei organizatii americane FDA (Food and Drug Administration) pentru inalta tehnologie - primul captor digital de imagine radiologica panoramica din lume, inventie a prietenului sau, Catalin Stoichita, stabilit la Paris. In prezent locuieste la Salaberry de Valleyfield, pe malul fluviului St. Laurent, langa Montreal.

Alexandru Cetateanu a pus in Canada (2001) bazele Asociatiei Canadiene a Scriitorilor Romani fiind ales presedinte, organizatie culturala deosebit de puternica si respectata. Este directorul revistei de cultura, Destine Literare, care apare la Montreal (www.scriitoriiromani.com).

Aparitii editoriale: Un roman in Canada, Editura Helios, Bucuresti, 1995; Tara Hyperboreenilor, Editura Antim Ivireanul, Ramnicu Valcea, 2003; Canada - Le Pays des Hyperboreens, Editura Langues et Cultures Europeennes, Sartrouvile, Franta, 2005; Strain in America, Editura Junimea, Iasi, 2007 (cu prefete de Cezar Ivanescu si Doru Motoc), De la Herodot cetire, Editura Academiei Internationale Orient - Occident, Bucuresti, 2009.

Lucretia Berzintu

Israel, aprilie 2010

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page