Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Conducatori dupa "Inima lui Dumnezeu" ; Conducatori dupa "Inima oamenilor"

de Preot Paroh Iconom Stavrofor Aurel Sas

„Iar Samuel i-a zis (regelui Saul): Rau ai facut ca nu ai implinit porunca Domnului Dumnezeului tau, care ti s-a dat, caci ar fi intarit Domnul domnia ta peste Israel de-a pururi. Acum insa nu va dura domnia ta. Domnul Si-a ales un om dupa inima Sa; si Domnul Ii va porunci sa fie rege peste tot poporul Sau, fiindca tu n-ai pazit ceea ce ti-a poruncit tie Domnul" (1 Regi 13:13-14)

(Continuare din editia precedenta)

Greseala regelui Saul si caderea lui

Dupa toate binecuvantarile pe care Domnul Dumnezeu le-a dat lui Saul, si biruinta asupra Amonitilor, cand s-a vazut in primejdie si inaintea luptei cu Filistenii nu a mai asteptat dupa opt zile venirea preotului Samuel sa aduca Jertfele inaintea Domnului si dupa aceea sa inceapa lupta, ci a zis poporului: „Aduceti-mi cele patru jertfe de curatire! si a adus ardere de tot." Cand ei aduceau Jertfa, iata, ca a venit si Samuel, care l-a intrebat pe Saul: „Ce ai facut?" Atunci Saul i-a prezentat lui Samuel imprejurarile majore, ca trebuia sa inceapa luptele cu Filistenii mai repede, dar marele preot Samuel i-a raspuns lui Saul, zicand: „Rau ai facut, ca nu ai implinit porunca Domnului Dumnezeului tau, care ti s-a dat, caci ar fi intarit Domnul domnia ta peste Israel de-a pururi. Acum insa nu va dura domnia ta: Domnul Iti va gasi un barbat „dupa inima Sa" si-i va porunci Domnul sa fie conducatorul poporului Sau, deoarece tu nu ai implinit ceea ce ti s-a poruncit de Domnul" (cf. 1 Regi 13:1-14).

Reflectie in raport cu conducatorii de azi

Deci, greseala regelui Saul a constat in faptul ca nu a ramas la atributiile lui de rege, ci a intrat si in atributiile preotimii, adica de a aduce Jertfe inaintea lui Dumnezeu, atributie sacra, care era data de Domnul Dumnezeu numai preotimii din semintia Levitilor. Asumarea functiei sacerdotale, din partea regelui Saul, cu care el nu a fost investit de Dumnezeu, a condus la incalcarea poruncii divine. In timpul acela istoric, numai marele Preot Samuel era chemat si randuit de Domnul sa aduca Jertfe pentru popor inaintea lui Dumnezeu. Saul a asteptat pe Samuel opt zile, si nu a mai avut rabdare sa astepte putin, si nici sa aiba incredere deplina in Domnul Dumnezeu, ca El poarta de grija, si lucrurile la Dumnezeu nici intarzie si nici nu se grabesc, ci se intampla la timpul potrivit, dupa randuiala Celui Atotputernic.

Asadar, Domnul a dat o „alta inima" regelui Saul, dupa cum ne-a descoperit Scriptura, dar constatam ca „inima noua", ca si toate darurile date de Dumnezeu omului, se pastreaza prin ascultare de Dumnezeu. Astfel, regele Saul desi a primit o „alta inima" de la Dumezeu a pierdut-o, cat si domnia de a fi rege, in urma neascultarii.

Tot prin neascultare au pierdut si primii oameni, Adam si Eva, paradisul Edenic, pentru ca desi Domnul le-a zis sa nu se atinga de Pomul Oprit, caci in ziua in care vor manca din el, vor muri negresit! (cf. Facere 2:15-17), ei totusi s-au atins si au mancat din pomul oprit la ispitirea sarpelui. Cititi tragedia caderii lui Adam si Eva in Facere capitolul 3.

Conducatorii de azi, de la guverne si pana jos, in organizarea societatii umane, nu numai ca nu au credinta si incredere in Domnul Dumnezeu, ca sa inceapa lucrurile cu Dumnezeu impreuna, prin Credinta si Rugaciune, dar pun la o parte complet din viata societatii randuirea lucrurilor in raport cu voia lui Dumnezeu, revelata in Sf. Scripturi.

Liderii societatii in vremurile noastre pun Preotul la o parte, ca lider religios, la deschiderea diferitelor evenimente cu serviciul divin. Nu considera „Nihil Sine Deo", Nimic fara Dumnezeu. Apoi, cazand conducatorii vremurilor, prin neascultarea de Dumnezeu, urmeaza altii, dupa „inima oamenilor" sau dupa „inima lui Dumnezeu", depinde.

In locul „inimii noi" Saul a primit „duh rau" si invidie sa-l omoare pe David

„Atunci s-a departat de la Saul Duhul Domnului si-l tulbura un duh rau, trimis de Domnul" (1 Regi 16:14). Neascultarea de Dumnezeu l-a condus pe Saul nu numai la pierderea „inimii noi", pe care Domnul i-o daduse, dar si la dobandirea unui duh rau care il tulbura, si se linistea numai cand il auzea pe David cantand din harfa, pentru ca duhul rau se departa. Duhul rau l-a facut pe Saul din invidie sa-l caute pe David si sa-l omoare, pentru ca oamenii ziceau: „Saul a biruit mii, iar David zeci de mii" (cf. 1 Regi 18:7). Aceasta zicere in popor a venit dupa ce David a biruit pe Goliat, aruncand o piatra din prastia lui direct in capul filisteanului Goliat, care a cazut mort in fata multimii de razboi a Filistenilor si a lui Israel (cf. 1 Regi 17:48-52). Dupa aceasta biruinta de la Domnul a lui David, Saul si Fiul sau Ionatan l-au luat pe David in casa lor regala, si asa s-a nascut o sincera si mare prietenie intre Ionatan si David (cf. 1 Regi 18:1-5).

Vazand regele Saul ca David este iubit de popor pentru biruintele sale in razboi, a poruncit fiului sau Ionatan si slugilor sale sa-l omoare pe David! Ionatan, fiul lui Saul si prietenul lui David, l-a instiintat pe David ca tatal sau cauta sa-l omoare! (cf. 1 Regi 19:1-2).

Prima crutare a lui Saul

Cu toate acestea, cand David l-a prins pe Saul si pe oamenii lui, trei mii, intr-o pestera dormind, nu l-a omorat, ci a taiat din poala hainei lui Saul o bucata si a iesit din pestera, si mergand mai departe a strigat catre Saul: „Domnul meu rege!" ... Iata astazi vad ochii tai ca Domnul te-a dat in mainile mele, in pestera, si mie mi s-a zis sa te omor, iar eu insa te-am crutat si am zis: „Nu voi ridica mana mea asupra domnului meu, pentru ca este unsul Domnului". Priveste, poala hainei tale in mainile mele; ti-am taiat poala hainei, dar de ucis nu te-am ucis! ... Sa judece dar Domnul intre mine si intre tine ..." (cf. Regi 24:3-13). Atunci Saul a plans si a zis: „Tu esti mai drept decat mine, caci mi-ai rasplatit cu bine, iar eu te-am rasplatit cu rau; ... cand Domnul m-a dat in mainile tale, tu nu m-ai omorat. De acum stiu ca vei domni peste regatul lui Israel si tara va fi in mana ta" (cf. 1 Regi 24:18-23).

A doua crutare a lui Saul

David l-a crutat si a doua oara pe Saul, cand l-a gasit dormind in cort si nu l-a omorat, ci a zis: „Sa nu-l ucizi, caci cine isi va ridica mana asupra unsului Domnului, si va ramane nepedepsit?" Apoi a luat David sulita si vasul cu apa al lui Saul si s-a dus si a strigat de la departare catre Saul si el a recunoscut ca Domnul l-a dat iarasi in mainile lui David, dar el nu l-a omorat! (cf. 1 Regi 26:7-25).

Reflectie

Caderea regelui Saul sub lucrarea duhului rau l-a pervertit si l-a dus, cu invidia mortii, sa-l caute pe David si sa-l ucida. Dar David, desi l-a prins pe Saul nu l-a omorat, ci a scos in relief pentru istoria omenirii ca nu va „ridica mana lui" asupra lui Saul, pentru ca este „unsul Domnului" (cf. 1 Regi 24:11), si ca cel ce va ridica mana asupra „unsului Domnului" va fi pedepsit (cf. 1 Regi 26:9).

Atentie

Unsul Domnului, astazi, este omul in treptele preotiei: episcopul, preotul si diaconul, asupra caruia oamenii necredinciosi ridica mana lor si scot din gura lor, foarte usor, cuvinte nepotrivite, si fara frica de Dumnezeu. Fie ca aceste descoperiri Biblice de azi sa nasca intelepciune, dupa Scriptura prin care Dumnezeu descopera, zicand: „Inceputul intelepciunii este frica de Domnul ... " (Psalmul 110:10), ca cel ce va ridica mana asupra „unsului Domnului" va fi pedepsit.

„Para impotriva preotului sa nu primesti, fara numai de la doi sau trei martori. (1 Tim. 5:19). Episcopul, preotul si diaconul este uns cu Harul lui Dumnezeu in Taina Hirotoniei, dupa Scriptura care zice: „Nu fi nepasator fata de harul care este intru tine, care ti s-a dat prin proorocie, cu punerea mainilor mai-marilor preotilor (episcopi)" (1 Tim. 4:14).

Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page