Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

„Da-i Doamne românului, mintea de pe urma!”


„Scoaterea oamenilor din starea pacatoasa nu se face prin anularea calitatilor nationale, ci prin indreptarea naturii omenesti in general.” - Dumitru Staniloae

   Conform dictionarului mentalitatea este felul particular de a gandi al unui individ sau al unei colectivitati, a unei epoci. In mai putine cuvinte, este un model mental specific unui anumit timp istoric. Este o stare de spirit, etimologia cuvantului mentalitate avandu-si sursa in adjectivul mental, care se refera la spirit, la un mod de a cugeta. A nu se confunda cu prejudecata sau parerea, care este o idee preconceputa si adesea eronata, pe care si-o face cineva asupra unui lucru si adoptata, de obicei, fara cunoasterea directa a faptelor sau impusa prin educatie.
Mentalitatea determina comportamentul, conduita, purtarea, acea modalitate de a actiona si de a reactiona in anumite imprejurari sau situatii. Mentalitatea reprezinta modul de a gandi si simti al unui individ, al unei colectivitati sociale sau al unui popor,  intr-un cuvant – ceea ce in limba germana a fost consacrat prin termenul Weltanschauung (privire inspre lume). Acest termen a fost folosit in filozofia germana si a desemnat modul in care individul intelege si interpreteaza sensul lumii si al vietii. Termenul este utilizat ca sinonim pentru „parere despre lume si viata”, „convingere metafizica” sau „conceptie metafizica”. Notiunea de Weltanschauung  include atat convingerile sociale, „adevarurile” religioase sau nereligioase, in general toate reflectiile privind rostul sau lipsa de rost a existentei lumii si a omului in lume.
Mentalitatea poate influenta semnificativ modul de reactie, adica comportamentul oamenilor, fiind influentata de diversi factori, cel al epocii istorice, ariei geografice, religiei, dezvoltarii economico-sociale, gradului de pregatire si de cultura dobandit la nivel individual si colectiv. De indata ce a fost dobandita, mentalitatea se modifica mai greu, ea fiind asemenea unei pietre asupra careia trebuie actionat cu forta pentru a o putea misca din loc. Fiecare epoca istorica s-a caracterizat printr-un anumit tip de mentalitate: mentalitatea erei sclavagiste, mentalitatea feudala, mentalitatea capitalista, mentalitatea comunista si iata acum - mentalitatea societatii informationale. Fiecare popor, dar si fiecare individ isi are propria mentalitate si cultura, care-l contureaza ca o entitate distincta si il insumeaza unei mentalitati colective. „Natiunile sunt, dupa cuprinsul lor, eterne in Dumnezeu. In fiecare se arata o nuanta din spiritualitatea Sa nesfarsita”, spunea Parintele Dumitru Staniloae, considerat cel mai mare teolog ortodox contemporan. Asupra acelei nuante trebuie sa gandim si sa actionam.
Cu toate ca in interiorul unei societati membri ei au avut si au mentalitati diferite de la o generatie la alta, ceea ce duce uneori la conflicte intre generatii, omenirea a evoluat, creand, pe langa bunuri materiale, valori spirituale, valori care au fost transmise si imbogatite din generatie in generatie. In fiecare epoca, oamenii au avut o anumita educatie, mentalitate si cultura. Era Internetului pe care o traim, prezinta caracteristici specifice, tocmai datorate utilizarii tehnologiei informatiei. Omul traieste acum intr-o societate cu mult mai multe cunostinte, cu mari posibilitati de informare rapida si care ii dau posibilitatea unei mai rapide orientari si schimbari. „Poporul nostru nu e sceptic, ci realist; are o judecata lucida si un calm pe care nu si-l pierde usor. El intuieste just pana unde poate fi modificata realitatea cu puterile omenesti”, spunea tot Parintele Dumitru Staniloae.
Noul mod de gandire caracterizat in primul rand prin adaptabilitate, nu se poate forma de la sine, automat si rapid. Schimbarile mentalitatii se produc prin experienta, informare, educatie si prin cultura. Mentalitatea poate fi schimbata in cele doua tipuri de societati: o societate inchisa, caracterizata prin tendinta de reproducere a starii existente, care elimina competitia valorica, si o societate deschisa, caracterizata prin tendinta de depasire a starii actuale, care promoveaza competitia dupa anumite criterii. Drept consecinta sunt create personalitati reproductive, care recepteaza pasiv influente externe, si personalitati creative care recepteaza activ influentele externe, idealul erei informationale fiind formarea personalitatii creatoare. Nu putem trai fara incredere si speranta in progres!
Unii au catalogat, gresit cred, mentalitatea romaneasca ca fiind depresiv agresiva. S-a aratat insa corect ca Romania parcurge crize de mai multe tipuri, cea mai profunda criza a ei fiind cea morala, care ne afecteaza pe toti, la nivelul individului, familiei, comunitatii si al natiunii. Au trecut 25 de ani de la Revolutie si, in Romania, lucrurile nu au parut sa mearga tocmai bine, existand o mare nemultumire a  populatiei datorata, in mare parte, crizei morale existente. C. Radulescu Motru vorbea, la vremea sa, de oamenii de vocatie care deschid calea generatiilor noi la munca si cultura: „Atat pretuieste un popor, cat pretuiesc oamenii sai de vocatie. Suntem un neam bogat in insusiri sufletesti. Locuim pe un pamant manos si unitar din punct de vedere geografic (…) Oamenii de vocatie nu ne lipsesc”.  
Exista tari considerate model de civilizatie la care alte tari aspira. Ele si-au construit imaginea pe baza respectului de sine si al societatii in care traiesc si care pot constitui exemple pentru altele. Acest fapt se poate transfera la dimensiuni mai mici, cum ar fi anumite colectivitati, anumite familii, anumiti indivizi.   
Cred ca ceea ce ar trebui acum ar fi crearea unei solidaritati si adoptata o viziune asupra viitorului Romaniei in lume. O noua mentalitate poate deveni o sursa a unor bune actiuni, schimbarea ei fiind asteptata de multi, cu nerabdare si speranta.
Se spune ca romanii nu muncesc, lucru care nu este pe deplin justificat, intrucat adevarul este ca multi romani nu au unde sa munceasca, romanii sunt din fire harnici si muncitori, doar atitudinea fata de munca trebuie schimbata, este necesar de a munci intr-un domeniu pentru care te-ai pregatit si cu incredere ca munca iti va aduce multumire si satisfactie. Este o conditie de baza a unei mentalitati corecte. Oamenii  trebuie sa fie dirijati spre munca corespunzatore pregatirii si vocatiei, sa existe acele locuri de munca la care sa se ajunga prin concursuri corecte, iar cei care se agata de politica fara pregatire si numai de a „trage” de timp si de a se imbogati, sa fie inlaturati din politica, inlocuiti cu oameni care vor sa depuna eforturi in interesul bunului mers al tarii. Mircea Eliade spunea: „Daca fiecare om ar activa fara gandul recompensei, pamantul ar fi un rai”. Oamenii cu mentalitate mafiota trebuie inlaturati, pentru a se termina odata cu inselatoria, furtul si minciuna. Mai este importanta si iesirea din starea de pasivitate, fiindca romanii au idei si trebuie sa si le exprime, sa colaboreze cu ceilalti din colectivul in care muncesc si sa indrazneasca sa-si spuna punctul de vedere in mod civilizat, folosind atitudine si vocabular civilizat si nu mahalagismele folosite pana acum de catre conducatorii alesi, care au dat un nemeritat exemplu oamenilor.
Sunt lucruri care trebuie imbunatatite, adoptate, dar si valori care nu ar trebui inlocuite. Romanii sunt calzi, prietenosi, ospitalieri, respectuosi fata de traditii si aceste calitati trebuie mentinute. Trebuie gandit, ales si insusit. Sa scapam odata de bacsisul, plocoanele sau spaga, obiceiuri imprumutate din vremea fanariotilor, precum si permisivitatea si lipsa respectului fata de lege, inspirate si folosite de societatea comunista cu legile ei ipocrite, cu multe interpretari si „portite de scapare” care permiteau incalcarea lor. Legile trebuie sa faca ordine in realitatea pe care o traim si nicidecum dezordine. Istoricul Lucian Boia afirma: „Probabil ca Romania va ramane balansandu-se inca mult timp intre letargia orientala si rigoarea legilor si institutiilor occidentale”. Sper sa nu fie asa, sper ca se va putea, totusi, produce schimbarea mai rapid, pornind de la fiecare individ care doreste binele tarii si extinzandu-se la intreaga societate. In fond, este un semn de noblete mentala, spunea altcineva, sa stii sa admiri si sa dobandesti ceea ce te depaseste si iti poate schimba viata in bine. Sa ne dorim seriozitate, disciplina si distinctie in limbaj.
„Un sondaj al Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie, realizat la scurt timp dupa al doilea tur al alegerilor prezidentiale, arata ca increderea romanilor in presedintele ales Klaus Iohannis a crescut spectaculos dupa ultimul tur de scrutin, iar mai bine de jumatate din romani considera ca tara se indreapta intr-o directie buna”, este titlul unui articol din ziarul „Adevarul” de astazi, 23 noiembrie 2014. „Da-i Doamne romanului, mintea de pe urma!
 Vavila Popovici – Carolina de Nord

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page