Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

MASA VESNICIEI


"Cand dai o masa, cheama pe saraci..."  (Luca 14, 13)

De obicei mesele se dau pe "caste", pe "niveluri", pe prietenii care se fac si ele tot pe "tagme" sociale. Se mai intampla cateodata ca o masa sa fie data pentru cineva din mai "sus" si rareori, sau deloc pentru cineva mai de "jos", ca sa nu mai vorbim de cei pe care Domnul ii numeste a fi chemati la masa data de tine dupa "saraci", adica "schilozi", schiopi" si "orbi". Sinceri sa fim, am dat vreo masa in viata noastra pentru "acestia", numiti de Domnul? Poate am "dat" niste bani, am "dat" niste bunuri, am facut colecte, pe care sa le imparta acestora "altii". E bine si asa, dar Domnul zice "cand dai o masa", adica un contact direct cu ei, o fratietate, un "mancat impreuna".
Sunt sfaturi in Scripturi si la intelesul general desigur, cum ar fi "strangerea ajutoarelor" pentru saraci, asa ca nimeni sa nu duca lipsuri mari. Nu e nevoie sa fii crestin pentru acest lucru. Fiecare tara, de orice orientare religioasa, are un sistem al ei de ocrotire a saracilor, ba mai mult decat atat, in lumea intreaga impartita in tari bogate si tari sarace, si chiar "grupuri" de tari bogate si sarace, se fac tot felul de planuri de ajutorare. De exemplu, la nivel planetar exista termenul de "lumea a treia", adica lumea saraca, grupul de tari sarace si fiindca nu suntem specialisti in probleme economice, nu stim de ce nu exista termenul de lumea intaia si a doua, dar oricum, se subintelege. Probabil "grupul celor sapte" ar insemna lumea intaia. Dar nu acesta este subiectul nostru. In orice caz ajutoarele curg catre lumea saraca zilnic, iar "masa" Natiunilor Unite e pusa permanent chiar daca este neindestulatoare.
E mare lucru ca saracii sa aiba ce manca, ce imbraca si unde dormi. La urma urmei nu le trebuie mai mult, zicem noi, problema e rezolvata. Nu de tot. Pentru ca saracul, mananca, se imbraca din ce i-au dat Crucea Rosie sau alte organizatii de binefacere si multumeste lui Dumnezeu si se roaga pentru binefacator. Sa zicem ca partea aceasta a relatiei umane este rezolvata. Poate si partea binefacatorului in sensul ca si-a mai golit frigiderul sau sifonierul sau buzunarul, dar acest sistem ramane la faza de imbunatatire sociala, fara sa treaca in "infratire" si "fratie".
Domnul are in vedere mai mult decat acoperirea marilor diferente bogati - saraci. El Se gandeste la intronarea iubirii in sufletul omenesc secatuit de ea prin pacat. Mese "se dau" poate prea multe, dar fara iubire frumoasa. Se dau ori pentru timp petrecut in voie cu cei de aceeasi conditie, ori pentru parvenire in lumea celor mai bogati. In acest caz, legislatia statala de "ajutorare" este mai curata decat "masa" data de un crestin pe "selectate". Pe cine sa mai chemam? Da si Nu in dreptul unuia sau altuia, pe ce criterii, pe ce motivatii? Aceste motivatii L-au facut pe Domnul sa spuna: "Cand dai o masa cheama pe...."
Lista cu invitatii la masa data de tine, NU O FACI TU, cititorule, O FACE DOMNUL. Adica a si facut-o.  Cea amintita in Biblie. Este vreun conflict intre lista ta si lista Domnului? Trebuie sa renunti la una din ele? La care? Ai renuntat deja la vreuna? Care a ramas? A Lui?  A ta?
 
Frumoasa e Biblia! Iata de exemplu, ce zice apostolul Pavel care era un sarac al saracilor si care a organizat strangerea de ajutoare pentru saraci in prima Biserica crestina. 1 Corinteni 13, 3: "Chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor... si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic". Ce mare adevar!  Nu e bine ce se trambiteaza la aceste acte de caritate zilnic in massmedia lumii? Inca un filantropist care a dat milioane, inca o organizatie de caritate infiintata, inca un canal de televiziune de implorare a bogatilor catre saraci, toate bune. Unii au mers pana la a da jumatate din avere, altii aproape toata; sa presupunem cativa care au dat toata averea saracilor. Pavel se aseaza intre acestia din urma si zice "chiar daca... si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic". Poate intreaba cineva, daruirea, ajutorarea, nu este in sine insasi un act de DRAGOSTE fata de aproapele? Da si nu. Poate este o DARE pentru ARATARE, sa vada lumea, ca sa nu mai vorbim ca in unele sisteme DAREA in acte de filantropie este de fapt un castig prin scutirea de taxe.
Sa presupunem totusi ca DAREA este din iubire. Ea poate fi insa o DARE de sus in jos, o dare prin EXPEDIERE, scos de la mine si intrat la el, o dare prin DUCERE, un ARANJAMENT, benefic omenesc pentru datator si primitor. Domnul insa nu Se opreste aici. El vrea o iubire care sa nu se incheie cu impartire sau transfer de bunuri fie ea si dintr-un sentiment de mila. El vrea o iubire care sa "adune", El zice "cheama pe saraci". Aceasta este iubirea topitoare. Nu sa trimiti saracului, ci sa-l CHEMI la tine. Este uluitor de frumos. La masa ta. LA MASA TA. Doamne, dar eu mi-am dat toata averea saracilor, le-am impartit-o, nu mai am nimic, pot intra in imparatia Ta? Pe "aceia" de pe lista Lui sa-i chemi la masa ta si nu sa le pui sa manance si tu sa stai de-o parte. Sa mananci cu ei, ca unul din ei, ca fiecare din ei, sa nu se mai stie cine pentru cine a dat masa, toti la fel, nu tu si cei carora le-ai dat masa, ci toti "cei de la masa", slujitorul chiar tu.
Sfanta Impartasanie este o masa. Aceeasi paine si vin si in aceeasi cantitate pentru fiecare. MASA DOMNULUI. Domnul a dat o masa a mantuirii, si ne-a chemat pe toti.
Si Domnul da o MASA A VESNICIEI pentru cei credinciosi Lui. Suntem chemati si noi saracii, toti care am invatat de la El cum se da o masa pe aceasta lume si pentru cine. Asa dar, gandind la masa bucuriei din imparatia slavei, "cand dai o masa...".
Benone Burtescu
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page