Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Ioan Alexandru a crezut în El

Cred ca nu se mai pune problema daca Ioan Alexandru a fost - este -, unul din mai marii neamului nostru romanesc. In aceasta privinta majoritatea covarsitoare spune DA. Credinta lui in Dumnezeu nu este ascunsa, de cautat pentru a fi gasita, ci este vazuta de la primul privit asupra lui si operei sale. De fapt, intr-un fel unic, in el se intalnesc in mod fericit academismul si evlavia devotionala. Ioan Alexandru ar putea fi numit CUMINTENIA ACADEMICA. El ne-a aratat ca acest lucru se poate si inca foarte bine. Dupa ce a ajuns in lumea literelor pe piscurile de unde mai sa atingi cerul, a coborat cu frumuseti stelare la noi, oprindu-se pe la fiecare cu soapta ingereasca, amestec de cosmos si farama de pamant roditor de grau.

Mai dezlipeste-l de "clopot" daca poti, sau de "mielut" sau de "lumina lina". Le taraste dupa el nu doar sa ni le arate ci cat sa ne spuna ca fara ele n-am valora nimic si ca ele ne leaga de eternitate prin aceeasi mana de facere - Dumnezeu. Nu s-a auzit decat de Fat Frumos? Nu-i nimic. Poetul se face luntre punte - menirea lui -, si ne arata intruchiparea sperantei din necunoastere pe numele ei adevarat Isus Hristos. Nicio profanare, caci bunica nu facea mitologie, ci traia de-adevaratelea principiul Salvarii prin Salvatorul pe care asa stia ea sa-l spuie si-l transmitea nepotului in limbajul ei de cea mai pura candoare, iar nepotul il primea in aceeasi puritate nestanjenit de epoletii academici. Sa-l lasam pe poet sa ne spuna cateva vorbe din gandurile infiripate, acolo, langa nesomnul mamei batrane.

"Exista Fat Frumos care toate le poate birui, incepe sa se infiripe aceasta dumnezeiasca faptura a vietii fara de moarte, cel nascut din parinti fara copii, cel nascut prin minune, cel nascut din Fecioara in iesle... cel vesnic viu si cu noi, cel care le poate birui suferindu-le toate. Cel nascut din lacrima ca sa stearga lacrima lumii. ...Frumos ca un coloc de grau frumos obrazul lui Isus Hristos aceeasi una persoana izbavitoare care strabate lumea... sede stea in frunte si se cheama iubire".

In cele de mai sus, mai marele nostru nu este furat de mirajul mistic, dimpotriva, dovedeste - academic daca vreti -, ca limbajul simplu al bunicii ce-l adoptase si pe el prin tatal lui, era profund in intelesuri. Voit sau subconstient, poetul asociaza aceasta stare de trairi cu ceea ce spunea Augustin - de data aceasta element academic -, "O baba din Pirinei parca, analfabeta, dar atinsa de Credinta este mai desteapta decat Socrate".

Si iarasi las loc vorbelor mai marelui, caci asa se cuvine:

"Cea mai de pret comoara a casei noastre era o Scriptura tinuta ca de leac, cartea sfanta intrata in memorie, dar ea, ca document, intreaga. Pe paginile ei, la lumina focului, la lampa, candela, pruncul (poetul), va deprinde cititul a ceea ce incepuse deja sa stie si el pe de rost din scriptura vie, orala, a mamei".

De intrebat cum este posibil ca acest om trecut prin toate culturile, prin toate sufismele orientale, prin toate filozofiile mai vechi si mai moderne nu a ramas intepenit in niciuna din ele, ci a dat fuga inapoi ACASA la Dumnezeul parintilor si bunilor lui, subliniind cu viata sa crezul neamului nostru crestin? Nici vorba de vreo forta haotica ancestrala, ci o intoarcere constienta, descotorosindu-se de poluari socratice sau nietzschenice, limpezindu-se in izvoarele credintei pure, in pofida "performantelor" ratiunii fara de Dumnezeu.

Temerea mea dragi cititori, este ca modernismele tehnice rup legaturile spirituale dintre generatii, uitandu-se profunzimile in favoarea superficialului. "Clopotul", "Mielutul", "Lumina lina" sunt pe cale de disparitie din ABECEDARUL ultimei generatii. Remotul, celularul, animatul, usuca, seaca, sufoca.

Ioan Alexandru, a fost printre noi pana mai ieri. De la el ne-a ramas "lumina lina" izbavitoare, invatatura despre Isus Hristos care ar trebui sa innobileze gandirea oricui, oricat ar fi de academica.

Benone Burtescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page