Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

FURTUNA PE MAREA LUMII

"Si deodata s-a starnit pe mare o furtuna atat de strasnica, incat corabia era acoperita de valuri.  Si El dormea" (Matei 8, 24)

Intamplarea de acum doua mii de ani, mutata ASTAZI, cu noi, si la propriu si la figurat.
"Marea" - apele dintre doua tarmuri. Tarmul pamantesc parasit, in calatoria catre tarmul ceresc.
"Furtuna" - evenimentele istoriei lumii ajunse la paroxism in zilele noastre, nici o ordine, neoranduiala transformata in haos.
"Corabia" - ambarcatiunea de credinta, aparent fara putinta de razbatere.
"Si Isus dormea".  Dormea?  Doarme?
Istorisirea ramasa pe paginile Evangheliei ca lectie de supravietuire, pentru noi, supravietuire pentru invesnicire, incepe nu intamplator, cu "DEODATA".  Surprinderea nu este o modalitate a lui Dumnezeu de comunicare cu omul, ci este ignorarea de catre om a avertizarilor divine care sa-l pregateasca pentru ORICE.  In lumea veche, potopul a venit "deodata", intr-o singura zi, dupa ce zeci de mii de zile toata lumea "stia", era "informata" ca va veni, dar nimeni n-a crezut. A fost potopul "deodata"? Privelistea sfarsitului din Apocalipsa este ca babilonul a cazut "deodata", "intr-o clipa", dupa ce insa ceea ce Domnul numeste "poporul Meu" fusese avertizat "sa iasa din el".
In "siguranta" pe CORABIA credintei. Cei de pe ea, ucenicii lui Isus. Isus cu ei (cu noi) si calatoria la indemnul Lui.  Desi tarmul de dincolo nu se vede, marea pare linistita, cerul senin, noi bucurosi ca ne-am imbarcat cu Domnul si El stie unde ne duce, si DEODATA... Pe tarmul lasat in urma liniste, pe cel neajuns - pace, furtuna strasnica doar pe "mare" si nu pe toata marea la fel de strasnica, ci pe "marea" din jurul "corabiei" in care suntem noi. Are vreo importanta ca este si Isus in ea? La inceperea calatoriei crestine, Isus a promis celor imbarcati pe corabia credintei in El "Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului". Si in ziua furtunii?  Mai ales atunci.  
Oricum am privi lucrurile, stimati cititori, spectacolul lumii noastre este o "furtuna" pe o "mare", starnita "deodata", care acopera "corabia" in care suntem cu "valuri", si aparent "acel" Isus care ne-a promis atatea nu mai e cu noi sau nu-L mai vedem din pricina ca am uitat ca e cu noi, si parerea ca infruntarea furtunii ne apartine. Cand ne-am epuizat filozofiile, stiintele, demonstratiile de inteligenta, dibaciile si puterile, iar furtuna nu da semne de potolire, dimpotriva, devine pierzatoare, dam peste "acel" Isus care ni se pare ca "doarme" nepasandu-I de noi. Asa zice Marcu evanghelistul ca ucenicii I-au reprosat "Invatatorule, nu-Ti pasa ca pierim?" Si el mai zice si altceva important, ca "El dormea la CARMA, pe capatai". De ce acolo? Ca sa-L vada ucenicii si sa stie ca e cu ei si inca la carma. Nu-i treaba noastra CE face Domnul sau CE ni se pare ca face, desi stim ca El nu face altceva decat sa desavarseasca mantuirea noastra. Este destul sa stim ca este cu noi. Ni se pare ca DOARME? Sa ne aducem aminte ca Biblia zice "El nu doarme, nici nu dormiteaza". Dormim noi, ca ucenicii in Ghetsemani cand Domnul i-a gasit dormind, dormim in necunoastere si desertaciune cand avem impresia ca ne luptam din rasputeri sa rezolvam FARA El problemele strasnicei furtuni. Domnul NU DOARME. Omul Isus poate dormea atunci, Dumnezeul Isus nu dormea, ci ucenicii nu faceau diferenta.
 
S-a starnit furtuna pe marea lumii noastre. Mai inainte de a ne repezi la vasle, la ancore, la odgoane, avem de intrebat, de vazut unde este Isus. Stiti unde este? La CARMA, in locul PREA SFANT din Sanctuarul ceresc de unde conduce CORABIA mantuitilor de pe pamant prin sangele Sau. "Doarme" Isus acolo? Auziti declaratia unui martor care isi pecetluia marturisirea sa cu propria-i viata in timp ce era omorat cu pietre - primul martir crestin, diaconul Stefan: "Iata, vad cerurile deschise si pe Fiul omului STAND in PICIOARE la dreapta maririi lui Dumnezeu" Faptele Apostolilor 7, 56.
Ni se pare ca in lupta cu furtuna ultimelor evenimente ale istoriei lumii suntem singuri si ca Invatatorul Isus care a promis ca Se va intoarce, a uitat de noi sau ca a fost doar o poveste neintemeiata? Domnul priveste cu mila asupra noastra cum ne epuizam fortele atata vreme cat nu simtim nevoia de El, dar cand strigam catre El, ca ucenicii de atunci "Doamne, scapa-ne, ca pierim", El spune omenirii in clocotul evenimentelor ei dezlantuite ca o furtuna strasnica impotriva corabiei noastre, "taci, fii linistita". "Corabia" credintei noastre trebuie sa atinga in pace "tarmul celalalt", al imparatiei vesnice, caci Domnul este Cel care ne-a spus "Sa trecem de partea cealalta" si El vegheaza asupra acestei calatorii pe care a platit-o cu pretul vietii Sale.
Deseori profetii au comparat framantarea popoarelor lumii cu vuietul marii intr-o furtuna dezlantuita.  Evanghelia zice ca la Cuvantul Domnului, pe mare "s-a facut liniste". Se mirau cei de atunci zicand "cine este acesta de porunceste chiar si vanturilor si apei si-L asculta?" El este Cel care a facut vanturile si apele si totul, si pe noi. Uitasera cum uitam adesea si noi ca proorocul zicea "nimic nu este de mirare din partea Ta".
Furtuna popoarelor lumii, dezlantuita strasnic in jurul corabiei credintei si sperantei noastre chiar acum cand mai avem putin sa atingem tarmul ceresc, va fi potolita.  La CARMA tuturor lucrurilor este Domnul. De la dreapta Tatalui de unde slujeste acum mantuirea noastra, El vine curand sa spuna marii lumii agitate, "taci, fii linistita". Si va fi asa cum zice El, vesnic va fi asa.

Benone Burtescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page