Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Justitia spune „Nu!”


General Br. (r) Aurel Rogojan   

Justitia spune, din nou, „Nu!” retrocedarii proprietatilor confiscate de la autorii crimelor comise impotriva umanitatii
O asociatie de actionari, constituiti in „Domeniul Silvic Gudeamesterhaza”, care au sustinut ca - sunt mostenitorii fostilor grofi Banffy Daniel, Banffy Laszlo, Banffy Ioan si Banffy Ioan junior, au revendicat si obtinut initial retocedarea a peste 25.000 de hectare de padure din comunele Stanceni, Lunca Bradului, Deda si Rastolita din judetul Mures. Desi este de notorietate publica internationala ca Banffy Daniel a fost judecat si condamnat definitiv pentru instigarea la crime impotriva umanitatii (in perioada 1940-1944), fiindu-i confiscata intreaga avere, aceasta realitate juridica, statuata in acte oficiale, nu a fost constatata si luata in considerare de catre primele instante de judecata. Mai mult chiar, au fost de „negasit” arhivele instantei care a judecat crimele impotriva umanitatii savarsite in Romania de hortystii unguri si nazistii germani.
Comisia Judeteana- pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mures de pe langa Institutia Prefectului, in demersurile ei active si meritorii, a gasit dovada situatiei juridice reale a proprietatilor care au apartinut familiei Banfy la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Documentele identificate in arhivele de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii au atestat ca averea lui Banffy Daniel nu a fost preluata in mod abuziv de regimul comunist, asa cum au pretins cei care au revendicat si obtinut domeniul forestier, ci in baza unei sentinte care il condamna pe Banfy Daniel pentru instigare la crime impotriva umanitatii, pluralitate de infractiuni in forma continuata. Numai in primii doi ani ai „Diktatului”, autorii crimelor impotriva umanitatii au savarsit, in Ardealul ocupat, peste 22.700 de atrocitati, din care 919 omoruri individuale, 4.124 raniri, 1126 torturati, 15.893 arestati, 525 devastari, 124 profanari de morminte, 218.919 refugiati. De asemenea, 140.000 de evrei, din cei 160.000 deportati in lagare, au disparut fara urma. Mentionam ca sentintele tribunalelor din Romania, pronuntate in procesele autorilor, instigatorilor, complicilor si favorizatorilor crimelor si atrocitatilor savarsite in Ardealul de Nord, in anii 1940-1944, au fost confirmate de Tribunalul International pentru Crime de Razboi.
Dupa 70 de ani, in Romania justitiei reformate de tripleta politica „Basescu-Boc-Macovei” se gasesc magistrati care sa conteste istoria. Dar se mai gasesc si profesionisti ai legii, care au studiat temeinic istoria, ca disciplina de cultura juridica fundamentala, chiar si in scolile juridice in care, sub masca apologiei „dreptului socialist”, se invata, totusi, carte si, chiar daca unora nu le pica bine, calitatea juristilor de „scoala noua” este, inca, mai mult un deziderat, decat o realitate afirmata. Distinsul profesor Ioan Sabau-Pop, din Targu Mures, si-a castigat inalta reputatie de temerar, neobosit si competent avocat, in multe situatii „pro bono”, in cauzele in care urmasi ai fostilor criminali de razboi au pretins, si a treia oara (!) retrocedari sau despagubiri pentru consecintele unor sentinte definitive, dispuse in conformitate cu legislatia internationala de urmarire si judecare a vinovatilor de „crime impotriva pacii si omenirii”. Fara militantismul civic al acestui brav roman, care i-a dublat prestatia juridica, greu s-ar fi ajuns la impunerea curentului de opinie nationala care sa stopeze, macar in parte, marile rapturi din patrimonul public, savarsite „in memoria” unor odiosi criminali. Rapturi abil drapate in argumente false si antinationale, admise de magistrati, paradoxal in numele unei justitii independente, dar si oarbe!
Cand justitia a fost ajutata sa nu mai fie oarba, adevarul a triumfat. Asa a fost posibil ca Prefectul judetului Mures, Liviu Vasile Oprea, sa anunte, vineri, 10 octombrie 2014, ca procesul de revizuire, care a fost judecat la Braila, s-a incheiat in urma cu o zi, iar prin decizia civila numarul 228/09.10.2014, Tribunalul Braila a respins ca nefondata cererea de revizuire depusa de Domeniul Silvic „Gudeamesterhaza”. Urmarea fireasca a acestei sentinte este ca, in mod irevocabil, suprafata de 25.377 hectare de padure, solicitata la reconstituirea dreptului de proprietate de catre S.C. Domeniul Silvic „Gudeamesterhaza” S.A., ramane in proprietatea statului roman, in administrarea Directiei Silvice Mures”. Cazul la care ne-am referit nu este singular. Asa cum au demostrat-o investigatiile jurnalistice bine documentate, intreprinse de Marcel Barbatei de la Cotidianul.ro, precum si de alti profesionisti ai presei aflate in serviciul interesului public, situatia retrocedarilor ilegale, din aceasta categorie, a „fostilor” condamnati pentru crime impotriva umanitatii, este departe de a fi in intregime cunoscuta si adusa in fata instantelor pentru revizuire. Este vorba si de presiuni externe, dar mai intervine si asa zisa onorabilitate a unor organizatii neguvernamentale, care acopera implicarea unor culte religioase in revendicarea si spalarea originii proprietatilor retrocedate cu incalcarea legii.
Sugeram autoritatilor indrituite - si vizam direct Ministerul Justitiei -, sa dispuna masurile cuvenite infaptuirii justitiei, in pofida strambarii politice a legilor, deci cu atat mai mult necesare functionarii statului de drept, pentru ca persoanelor fizice, dar si celor juridice, care inteleg sa traga foloase din asumarea mostenirii patrimonului fostelor partide, organizatii, asociatii sau persoane individuale, intrate sub incidenta legislatiei privind urmarirea si judecarea crimelor impotriva pacii si omenirii, sa le fie opozabila imprescriptibil, sub toate aspectele, legislatia mentionata.
ARTEMIS

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page