Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

DECLARATIA “Save Our State of Law” - privind starea critica a situatiei politice a romilor în România


Avand in vedere prevederile Declaratiei Universale ale Drepturilor Omului, Conventiei internationale privind
drepturile civile si politice, Conventiei pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, a Declaratiei
UNESCO privind rasa si prejudiciul rasial, a Deciziei OSCE MC.DEC/4/13 si a altor documente internationale
incidente,
    In vederea apararii drepturilor omului, a libertatilor fundamentale, a democratiei si a statului de drept,
    In vederea apararii valorilor democratice internationale si europene,
    Pentru apararea drepturilor omului si a dreptului cetatenilor romani de etnie roma din Romania de a
    participa la procesul de luare a deciziei si la reprezentare,
    In apararea drepturilor prevazute in Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si in alte tratate sau
    documente internationale ale statelor democrate,
Noi,
Florin B. Priboi si Robert J. Vaszi,
In nume propriu
DECLARAM:

I. Legea electorala romaneasca violeaza dreptul international public.
1. Conform dreptului international public, printre care Actele preparatorii si art. 21 ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, art. 25 al Conventiei internationale privind drepturile civile si politice, art. 1 si 5 ale Conventiei internationale pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, Declaratia de la Viena, Declaratia UNESCO privind rasa si prejudiciul rasial, Decizia OSCE nr. MC.DEC/4/13, dreptul la securitate include dreptul la a lua parte la conducerea tarii. Dreptul la reprezentare politica este prima conditie a libertatii, iar dreptul la vot este garantat alaturi de dreptul de a fi ales in conditii egale. Dreptul de a lua parte la afacerile publice si obligatia statelor de a institui masuri speciale (temporare) pentru persoanele marginalizate pentru a se bucura de exercitarea drepturilor, dreptul de a vota si de a candida trebuie sa fie si rezultate ale prohibitiei discriminarii si al egalitatii in fata legii; rezultate ale prohibitiei si eliminarii discriminarii rasiale in toate formele sale; rezultate ale prohibitiei discriminarii si al egalitatii in fata legii; rezultate ale prohibitiei si eliminarii discriminarii rasiale in toate formele sale. Democratia, dezvoltarea, drepturile omului si libertatile se sustin reciproc, iar statul trebuie sa instituie masuri pentru participarea grupurilor vulnerabile la procesul de luare a deciziilor. Statele trebuie sa aiba o masinarie administrativa pentru stoparea discriminarii, si sa asigure participarea grupurilor dezavantajate la luarea deciziilor. Se reclama nevoia de imbunatatire a participarii romilor in procesul de elaborare a politicilor publice si a participarii si reprezentarii politice.
2. Legea electorala romaneasca restrictioneaza indirect dreptul romilor de a candida. Constitutia Romaniei rezerva un loc de deputat fiecarei minoritati nationale, dar nu si un loc de senator, desi cele doua Camere au competente diferite in materie decizionala. Spre exemplu, daca un proiect de lege se voteaza favorabil in Camera Deputatilor cu participarea deputatului rom, respectivul proiect poate fi respins de Senat, unde romii nu au reprezentant si nu pot participa la luarea deciziei finale. Legea alegerilor locale nr. 67/2004 solicita organizatiilor minoritatilor nationale o lista de membri de cel putin 25.000 cu reprezentativitate in 15 judete + Bucuresti si minim 300-judet pentru a putea depune liste de candidati. Aceleasi sunt conditiile pentru infiintarea unui partid politic pentru populatia majoritara. Respectand raporturile numerice, lista de membri ai organizatiilor ar trebui sa nu depaseasca 0,1153% din numarul total de cetateni romani de etnie roma, avand in vedere ca cetatenii majoritari pot infiinta un partid politic cu 0,1153% din numarul total al populatiei. In plus, legea prevede obligativitatea reprezentarii ambelor sexe pe listele de candidati depuse de partidele politice, ca masura speciala pentru combaterea discriminarii politice impotriva femeilor. Potrivit aceluiasi principiu si pentru indeplinirea combaterii discriminarii politice impotriva romilor, ambele fiind grupuri vulnerabile, ar trebui sa existe si obligativitatea reprezentarii si a romilor pe listele respective.
Legea alegerilor pentru Camera Deputatilor si a Senatului nr. 35/2008 permite propunerea de candidati doar organizatiilor minoritatilor nationale care sunt deja reprezentate in Parlament sau in Consiliul Minoritatilor Nationale (CMN). In CNM face parte aceeasi organizatie care are reprezentare in Parlament si aceasta este singura care poate propune candidati. Celorlalte organizatii ale aceleiasi minoritati nationale li se impune pentru a propune candidati obtinerea statutului de utilitate publica. Acest statut este aprobat de Guvern cu avizul obligatoriu al autoritatii guvernamentale de resort. In cazul romilor, autoritatea de resort eliberatoare a avizului este Agentia Nationala pentru Romi, condusa de un presedinte numit de Prim Ministru la propunerea, in practica, a organizatiei care detine monopolul propunerii candidatilor romi precizata anterior.
Prin urmare, nicio organizatie, in afara de cea care detine monopolul, nu poate propune candidati pentru ca nu obtine statutul de utilitate publica deoarece avizul ANR, condusa de organizatia de monopol, nu este favorabil. Este necesar eliminarea acestei conditii din lege.
II. Agentia Nationala pentru Romi (ANR) nu este o Agentie.
1. ANR nu este o Agentie, ci doar o structura subordonata a guvernului. Spre exemplu, in comparatie cu una dintre cele mai apreciate Agentii pe plan international, Agentia Nationala pentru Integritate prezinta diferente majore, astfel:
Agentia Nationala de Integritate Agentia Nationala pentru Romi
Autoritate administrativa autonoma Organism centralizat al administratiei publice centrale, subordonata Guvernului.
Independenta operationala
Presedintele – coordoneaza, conduce, controleaza, organizeaza institutia
Este coordonata de Secretarul general al Guvernului
Presedintele – doar conduce
Presedintele – numit de Senat, prin competitie Numit de Prim-Ministru, la propunerea Secretarului General al Guvernului
In jur de 200 angajati In jur de 32 angajati
2. Astfel, ANR trebuie sa devina Agentie sub forma celorlalte Agentii; Presedintele ANR trebuie numit de Parlament prin competitie, pe criteriu de performanta, iar structura organizatorita trebuie sa reflecte complexitatea si volumul de munca al institutiei.
3. ANR nu a dezvoltat relatii de reprezentare pe plan international care sa-i confere posibilitatea de a lucra la nivel international, ca reprezentant de specialitate al Guvernului, asupra problemelor cu care se confrunta romii. Spre exemplu, in cazul expulzarii romilor din state europene, doar Ministerul de Externe a luat parte la negocieri (vezi cazul Frantei din 2010), iar ANR nu si-a adus contributia. Nici astazi, ANR nu prezinta activitate relevanta pe plan international privind romii.
III. Guvernul-Administratia publica nu propune diplomati romi si nu aplica practici afirmative in administratie
1. Din 2010, problemele privind migratia romilor romani in Europa au avut un impact public deosebit.
Expulzarile in masa au crescut, precum si violentele indreptate impotriva romilor. Romania nu a luat decizia, ca masura speciala, sa trimita diplomati specialisti etnici romi in Ambasadele Romaniei din statele respective. Daca ar fi luat decizia, ar fi produs rezultate pozitive: inlesnirea dialogului dintre autoritatile resortisante cu romii romani emigranti prin faptul ca – comunitarea roma se va fi identificat cu reprezentantul Romaniei de etnie roma si l-ar fi primit in comunitate, apararea drepturilor acestora ar fi fost sustinuta prin dialog si cooperare si evitarea expulzarilor in masa. Romania are obligatia de a-si proteja cetatenii oriunde in lume prin misiunile diplomatice, indiferent de apartenenta etnica a acestora.
2. Administratia publica centrala si locala nu aplica principiul discriminarii pozitive in ceea ce priveste accederea acestora in functii publice. Aceasta duce la perpetuarea violarii dreptului de a lua parte la afacerile publice ale statului. Romania ar trebui sa angajeze specialisti romi atat in administratia centrala, cat si in cea locala in vederea indeplinirii obligatiei sale de a permite persoanelor marginalizate pentru a se bucura de exercitarea acelorasi drepturi, ca masura temporara, pana cand chestiunea devine o normalitate.
IV. Partidele politice – segregarea politica a romiilor
1.Discriminarea pozitiva (masuri afirmative) nu este aplicata de Romania in domeniul reprezentarii politice.
Astfel, partidele politice mainstream nu propun sistematic candidati de etnie roma. De asemenea, aceste nu au departamente pentru romi ca structuri ale partidului si nu se adreseaza problemelor cu care se confrunta romii.
Si chiar daca se adreseaza, prin lispa acestora din structurile partidului, romii nu pot participa la elaborarea resprectivei politici publice in cadrul partidului.
2. Prin intermediul celor trei indicatori - absenta departamentelor pentru romi (unde sa se creeze politici publice pentru romi), absenta membrilor de etnie roma in cadrul partidelor si in cadrul conducerii partidelor (in situatia in care ar fi avut departamente pentru romi, seful departamentului trebuia sa faca parte din Biroul executiv al acestora), absenta propunerii sistematice a candidatilor de etnie roma proportional cu populatia de etnie roma – arata faptul ca partidele politice nu reprezinta toata populatia nationala si, prin urmare afecteaza principiul pluralismului politic (inteles nu numai prin existenta a doua sau mai multe partide politice, ci si prin reprezentarea intregii populatii).
V. Formatiunile politice ale romilor - deficitare
1. Nu au platforma politica si principii politice care sa ghideze activitatea politica.
2. Carenta democratica privind alegerile in cadrul partidului: alegerea presedintilor, absenta pluralismului privind candidatii pentru funtia de presedinte al formatiunilor, absenta transparentei privind alegerile.
3. Carenta decizionala democratica privind parteneriatele/aliantele politice: decizia privind aliantele politice privind campniile electorale nu sunt decise pe baza democratica, aceasta fiind luata unilateral de conducerea formatiunii, fara votul membrilor acestora sau fara consultarea propriilor specialisti.
4. Promovarea tinerilor romi profesionisti in conducerea si reprezentarea formatiunilor, acestea fiind monopolizate de seniori care nu intotdeauna au pregatirea necesara.
5. Mobilizarea electoratului de etnie roma: inexistenta unui plan sistematic de mobilizare a electoratului de etnie roma, indicatorul principal fiind absenta unei platforme politice.
6. Platforma Tabula Rasa: platforma politica trebuie realizata prin consultarea electoratului privind problemele cu care se confrunta si posibilele solutii. Consultarea liderilor traditionali este esentiala.
VI. Partidul Alianta Democrata a Romilor – nou creat
1. Necesitatea alegerilor democratice a conducerii
2. Valorificarea tinerilor
3. Includerea specialistilor de etnie roma in organele de conducere.
4. Necesitatea unei strategii politice coerente.
5. Pentru faptul ca electoratul de etnie roma este dispersat in intreaga tara si este imposibila castigarea unui colegiu electoral prin insuficienta numerica a romilor in respectivul colegiu, este necesara motivarea unei parti din electoratul de etnie majoritara/alta strategie politica.
6. Integrarea intr-o familie politica europeana
7. Adoptarea unei platforme politice.
Prin faptul ca romii nu sunt inclusi in procesul de luare a deciziilor, prin faptul ca nu au reprezentare politica proportionala, prin faptul ca partidele politice nu propun candidati de etnie roma si romii nu au posibilitatea sa aleaga intre un candidat majoritar si unul de etnie roma, prin faptul ca organizatiile romilor nu pot propune candidati la alegerile parlamentare, apreciem ca romii se afla intr-o sclavie politica prin simplul fapt ca ei nu pot decide politic pentru ei, ci doar majoritarii. Excluderea politica a acestora este evidenta din toate aspectele redate anterior, iar discriminarea politica negativa este regula in Romania. Reprezentarea politica a romilor este un drept al omului de baza care sa le dea posibilitatea acestora de a lua parte la afacerile publice ale statului, de a vota si de a propune candidati.
Prin cele precizate, Romania violeaza drepturile omului, iar partidele politice violeaza democratia si pluralismul politic. Dezvoltarea societatii romanesti implica respectarea drepturilor omului, in spiritul valorilor democratice si a pluralismului politic. Excluderea politica, discriminarea politica produce deficiente functionale majore si pe termen lung in ceea ce priveste stabilitatea democratiei romanesti.
Prin toate aceste disfunctionalitati, statul de drept, care trebuie sa fie luceafarul societatii, este afectat.
Romania este unul dintre statele care aplica cel mai bine drepturile omului, dar nu in raport in cu cdreptl international public, ci cu alte state. Raportarea trebuie sa se realizeze la prevederile internationale.
Propunem candidatilor la functia de Presedinte al Romaniei sa dezbata problemele redate in prezenta Declaratie.
Propunem Presedintelui Romaniei exprimarea unui punct de vedere.
Propunem ambasadelor si celor carora li s-a comunicat prezenta Declaratie exprimarea unui punct de vedere.
Propunem statelor democratice si organizatiilor internationale cercetarea aspectelor semnalate in prezenta declaratie.
Prezenta Declaratie este comunicata ambasadelor statelor europene, a Statelor Unite ale Americii, organizatiilor internationale si regionale, Primului Ministru si Presedintelui Romaniei, presei, partidelor politice, formatiunilor politice ale romilor, grupuri de lucru, personalitati si candidatilor la functia de Presedinte al Romaniei in masura posibilitatii contactarii. Este publicata pe Facebook si alte canale new media.
In apararea democratiei, statului de drept, drepturilor omului si libertatilor fundamentale
SEMNAM
DECLARATIA “Save Our State of Law”
privind starea critica a situatiei politice a romilor in Romania
8 Octombrie 2014
Florin B. Priboi                                      Robert J. Vaszi


-------------------------------------------------------------------------------------------
Scurta biografie Florin B. Priboi:
Sunt autorul cartilor “Cresterea representarii parlamentare a rromilor” (NDI, Bucuresti, 2011), prima carte din Sud- Estul Europei despre acest subiect, si al „The Human Right: Roma Political Representation” (Three Sister Press, Washington, DC, 2014), prima carte care argumenteaza intr-un volum reprezentarea politica a rromilor ca drept al omului. Cartea are LCCN din partea Bibliotecii Congresului SUA si este publicata si sub ISBN distinct ca Ebook.
Prin competitie internationala, sunt primul rrom si singurul roman selectat in anul 2013-2014 in programul “Hubert
H. Humphrey Fellowship”, un program pentru profesionisti al Departamentului de Stat SUA, ce presupune activitate
universitara si profesionala. Am fost premiat cu Certificatul Hubert H. Humphrey, semnat de Presedintele Statelor
Unite ale Americii si de catre Secretarul de Stat.
Sunt licentiat in stiinte Politice si in Drept, detin Master in Drept International Public si sunt titular al Certificatului
de specializare in Drept si Drepturile Omului din partea American University Washington College of Law, Washington, DC.
In Statele Unite ale Americii, am sustinut si organizat o serie de conferinte, printre cele mai importante fiind cele sustinute la: Woodrow Wilson Center, World Bank, Law Library of Congress si American University.
Am o experienta de peste 5 ani in structurile de specialitate ale Camerei Deputatilor, exercitand atributii si in proceduri legislative.
Scurta biografie Robert J. Vaszi:
In cei 15 ani ca activist de Drepturile Omului, am desfasurat o activitate sustinuta pentru lupta pentru combaterea discriminarii si violarii drepturilor omului. In parteneriat cu Romani CRISS, am documentat primul caz de segregare in educatie din Romania si acesta a fost si primul caz de discriminare in domeniul educatie care a ajuns la CNCD (Consiliul National de Combatere a Discriminarii). Ca Monitor al drepturilor omului prin colaborare cu Romani CRISS, am desfasurat activitati specifice conceptului de watch-dog.
Incepand cu anul 2000, coordonez Asociatia sanse Egale din Zalau, care are activitati socio-educationale si culturale si specifice apararii Drepturilor Omului. Prin intermediul organizatiei, am desfasurat campanii de educatie civica electorala si pregatirea observatorilor pentru alegeri.
Am semnat in calitate de co-autor „Guide for Combating Segregation of Roma Children in Romanian Educational System (2006), Handbok for Roma Activists (2007), „Human Rights activist guide” (2011), „The level of discrimination against Roma in health area”– Comprehensive Research (2011).



Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page