Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

POEMELE AMURGULUI (2)

Georgeta RESTEMAN



MA-NTREB ADESEA

Ma-ntreb adesea de-ai iubit vreodata
Sa stii sa smulgi din trupul orei clipa
Sa-ti speli privirea-n lacrima brodata
Pe alb de inger, sa-i cuprinzi aripa

Cu sufletul. Sa-ti simti vioara gandul
Iar trupul sa-ti vibreze ca o lira
Cand freamatu-i se stinge in alintul
Matasii care-n lied-uri se desira.

Ma-ntreb dac-ai privit vreodat-un nufar
Impovarat de dor, de puritate
Cum se deschide ca un tainic cufar
Nebun de alb pentru eternitate.

Si daca te-ai simtit plutind pe ape
Cu inima batand, dorind sa zburde
Printre petale, vrand sa se adape
Din lacul lin, nu din ecouri surde,

Nu din mutenia tacerii sparte
Sau cioburi de oglinzi amagitoare!
Oare-ai visat vreodata mai departe
Sau ti-ai facut din vise inchisoare?!


IMAGINI FALSE, AMAGIRI SI SOAPTE

Se frang de bratul serii vise mute
Furtuni de ganduri biciuie amarnic
Strivesc in palma clipelor durute
Sperante-stinse-n vaietul slugarnic

Al ielelor dansand in juru-ti, slute.
Te-ncolacesc, pe rand, sterpe liane
Vrajit te pierzi in soapte de-alaute
Si-n fosnet de matasuri diafane…

Se-nghesuie, se unduie lascive,
Te-arunca-n jarul poftelor, salbatic,
Cuprinse de dorinte maladive
Patrund in ochiul tau de singuratic

Imagini false, amagiri si soapte
Cu masti sculptate-n scorburi de pacate -
Doar umbre ce nu simt, de-i zi, de-i noapte,
Fiorii dragostei adevarate.


TE PORT IN ICOANA

Pe-un ram de alun langa ciutura sluta
Ultimul zvacnet al iernii se simte -
Fulgii valseaza in curgere muta
Si-un cant ragusit de hulub se mai minte.

In vatra-i jaratec, un iz de rasina
Pluteste-n odai cu muscate arzand -
Crampeie de suflet, traire divina,
Rabojuri de stele pe bolti lunecand.

In coltul de veghe - eu, rob al tacerii,
Cu tample albite, de dor frematand,
Din pulberi de clipe, la marginea serii
Iubirea renaste din muguri de gand.

Te port in icoana pictata de ingeri
Imagine draga pierduta-n desert
Te-astept, haide, vino, in valea de plangeri
Da-mi viata si-nvie prezentul inert.


CAND CAUT GANDUL

Ne’nduratoare ziduri reci de ceata
Si-arar, sageti de raze despletite
Au atipit crampeie vagi de viata
Pe bratul sur al toamnei desfrunzite -

Amagitoare clipe-n pumni de vise,
Stransoare dulce-n lacrimi de gutuie -
Cu picuri moi de ceara-n paraclise,
Cant de fecioare suie, lin, pe gruie.

Prin ierburi arse, de inghet pudrate,
Trec cerbi sfintindu-si coarnele in brume.
Apasatoare liniste-n cetate
Cu nori ingenunchind taceri in hume.

Ce pace-i azi la mine, in odaie -
Caminul vechi, dantelarii de-arama,
Ferestre tremurand sub stropi de ploaie,
O fila alba-n colt cu monograma
 
Si fluiere de lemn ce sparg secunde.
Iatacu-i cald, din scrin razbat parfume
Visez si scriu, si frigul nu patrunde,
N-am nici stapan, nici temeri, nici cutume,

Prin stihuri curge dragoste, nu ura
Caci de frumos e sufletul flamand
Cuvantul mi-e si vin, mi-e si prescura
Cand caut gandul sa aline gand...


TE MINT

Te mint atunci cand zorile mijesc,
Cand soarele straluce in amiezi,
Amurgurile reci cand rostuiesc
Iubirile-n pacat, te mint! Ma crezi?

Te mint cand tac, te mint si cand vorbesc
Si cand respir, te mint! Cand zic ades’
Ca te-am uitat, ca nu te mai iubesc,
Te mint in stihuri pline de-nteles

In care ne’ntelesuri strang si tes.
Cand neaua plange peste cetini verzi
Venind tiptil din tainicu-ti eres
Ma minti si tu, de parca ma dezmierzi

In purpura tacerilor din maci.
Pe-un mal surpat al raului de-argint
Cu luntrea-ti veche, vajnice carmaci,
Ai acostat pe-un brat de margarint

Si-ai disparut lovind cu pumnii-n ger.
Dar dincolo de pietre, un colind
Ma umple de sublimul «leru-i ler»,
Soptindu-mi: «Minte, dar s-o faci iubind»!


TI-AM SCRIS

Ti-am scris - pecete de cuvant sculptata
Pe stanci albite si pe luturi arse,
Pe-al brazilor nesomn, pe ganduri toarse
Din caierul zapezii de-altadata.

Ti-am scris cu pana inmuiata-n doruri
Pe cupele de crini drapati cu vise,
Alunecand pe-aripile intinse
De pescarusi ’naltand spre cer onoruri.

Ti-am scris pe-albastrul marii, pe nisipuri -
Clepsidre sparte-n lacrime de  perle,
Cand atipeam in cantecul de mierle
Si trena lunii desena pe chipuri

Surasuri reci si umbre pe verbine.
Cu maci aprinsi pe umeri de vestale,
Am scris pe-nrourarea fruntii tale,
Nuntind cu-alai de sarutari divine

Chemari de-argint, tu nu auzi, straine!
Imbratisand taceri ornate-n salbe
Invederate-n murmure de nalbe   
Mai ratacesti, pierzandu-te de tine.
---------------------------------------------
Georgeta RESTEMAN
Sacuieu, Cluj
11 septembrie 2014

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page