Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Cazul „ofiterului acoperit” în România, unic în lume


General Br. (r) Aurel Rogojan
   
Irina Rau: Cum comentati afirmatia lui Traian Basescu in legatura cu intentia de a desecretiza calitatea de „ofiter acoperit” a candidatilor inscrisi in cursa prezidentiala, daca au aceasta calitate si nu o recunosc voluntar?

General Br. (r) Aurel Rogojan: In aceasta chestiune este obligatoriu necesar de aflat, mai intai, punctul de vedere al autoritatilor publice din sistemul securitatii nationale. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata in anul 2011, nu prevede vreo obligatie in sensul celor mentionate de domnul Traian Basescu, dupa cum nu exista nici vreo incompatibilitate legala intre calitatea de ofiter acoperit (activ) ori pasiv si cea de presedinte. Legea respectiva, la art. 27 alin.t2a lit. „c” prevede depunerea de catre candidat a declaratiei, pe propria raspundere, daca a avut sau nu calitatea de lucrator sau colaborator al fostei Securitati, ceea ce este, deja, o alta materie. Aceasta cerinta a legii este insa discutabila, deoarece pentru stabilirea calitatilor de lucrator sau colaborator al fostei Securitati exista institutii special indrituite si, din moment ce trebuie efectuate investigatii de catre C.N.S.A.S., iar Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti trebuie sa „judece” constatarea C.N.S.A.S., cum ar putea substitui declaratia pe proprie raspundere atributiile celor doua institutii?!

I.R.: In logica conceptului institutiei „ofiterului acoperit”, identitatea reala a acestuia este cunoscuta de o singura persoana, dincolo de aceasta „ofiterul acoperit” este un indicativ alfabetic si numeric, un cod in care cunoscatorii, din interiorul seviciului, pot identifica departamentul si persoana de legatura cu ofiterul acoperit.

A.R.: In Romania, sub aspect juridic, institutia ofiterului acoperit este doar enuntata ca o resursa a serviciilor de informatii pentru securitate nationala, fara a exista si o reglementare care sa rezolve aspectele extrem de complexe si de delicate implicate de aceasta resursa, respectiv: unde si in ce conditii se folosesc ofiteri acoperiti, de exemplu in aparatul tehnic al Curtii Constitutionale, al I.C.C.J., Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, in D.N.A., interservicii (?!), institutii si functii interzise ca acoperiri, acordarea acoperirilor oficiale in operatiuni de culegere de informatii, ce se intampla cand ofiterul acoperit promoveaza ori este ales in anumite functii sau demnitati politice? In absenta legii, domnesc cutumele. Dar niste cutume fara precedente compatibile cu valorile societatilor democratice. Putem vorbi de un precedent, undeva in lume, al afirmatiilor lui Basescu? Categoric, nu!
Oamenii politici si de stat din intreaga lume, mai putin din Romania, nu pot accede in cele mai inalte demnitati daca sunt repetenti la disciplina „Cultura securitatii nationale”. Nici unde in lume nu vom intalni demnitari de stat care sa vorbeasca in public despre o asemenea chestiune. In spatiul comunicarii publice oficiale problema „ofiteri acopoeriti” nu exista!

I.R.: Cum pot fi calificate afirmatiile sale?

A.R.: Imi este foarte greu si dureros sa ma pronunt, dar trebuie spus ca nu sunt afirmatii demne de cineva care are o calitate oficiala. Prin amenintarile proferate, caci asta a facut, a amenintat, decredibilizeaza tot ceea ce a pretins si s-a laudat ca a realizat pentru modernizarea statului, in general, si a sistemului securitatii nationale in special. Cele spuse arata cata stima poarta dansul celor aflati sub drapel in serviciul natiunii, ca „ofiteri acoperiti”. Si Ceausescu avea o mentalitate identica, dar era rezultatul propriei experiente cu Serviciul Sigurantei Statului. In Anglia, de exemplu, este o chestiune de onoare, de reputatie, prestigiu, mandrie si demnitate sa-ti poti pune pe cartea de vizita o mentiune „Counselor of the Security Service”, pe cand, la noi, pana si in mentalitatea presedintelui tarii cei care sunt in serviciul securitatii nationale poarta asupra lor o anatema.

I.R.: Ce dovezi va produce Basescu?

A.R.: Daca in servicii s-au respectat regulile de fier ale protectiei identitatii ofiterilor acoperiti nu va putea sa produca vreo dovada. In caz contrar, ar trebui sa intervina aplicarea legii pentru divulgarea de secrete prin care se atenteaza la securitatea nationala. Acolo unde s-a produs defectiunea trebuie procedat ca si in cazul unitatilor militare care nu-si apara drapelul de lupta. Acele structuri trebuie imediat desfiintate, iar serviciile din temelii recladite.

I.R.: Pe cine credeti ca vizeaza Basescu?

A.R.: Sunt in circulatie, mai demult, niste nume, dar cel mai important nume este cel al unei persoane pe care toti, sub toate guvernele, au acoperit-o. Este cert dat ca de aceasta dezvaluire vom fi privati.

I.R.: Daca spuneti ca tot circula niste nume, atunci ce rost mai are peroratia Dumneavoastra?

A.R.: Rostul de a intari derizoriul in care a decazut, prin politizare si ingerinte politice in chestiunile delicate ale serviciilor, institutia „ofiterului acoperit”. A ajuns pana si un instrument de teroare si santaj in competitiile politice. Nu mai vorbim de „ciuca batailor”, in alegatiile atotstiutorilor din talkshow-uri.

Convorbire realizata de Irina Rau?
Sursa: ARTEMIS

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page