Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

O românca a cucerit Italia!


   Vestea acordarii unui premiu literar international unei romance stabilite in Carolina de Nord (SUA), dar care, dupa propriile marturisiri, „am scris si voi scrie tot pe limba sufletului meu“, adica in limba romana, m-a impresionat profund. „Am iubit mult tara mea frumoasa - ROMANIA. Dar am hotarat sa o parasesc si sa vin alaturi de copiii mei, care s-au stabilit aici. Ramasesem singura“, a marturisit intr-un interviu pentru revista „Mesagerul romanesc“, saptamanal tiparit in Potland - Oregon. Fireste, tulpina unui copac nu poate dainui fara ramuri si fara frunze, fara ca vesmantul ei si radacinile sa-i asigure seva vietii. Atata doar ca acolo, pe pamant american,  simte mai adanc semnificatia cuvantului „dor“.
   Involburate de vitregia vremurilor si a evenimentelor istorice, valurile vietii au purtat-o pe copila de atunci, impreuna cu parintii,  din natala Nordica Bucovina pe alte taramuri romanesti, ferite de furtuna.
Este vorba despre distinsa doamna Vavila Popovici, cunoscuta in lumea literara romaneasca datorita numeroaselor volume de poezie, proza si sute, chiar mii de articole si eseuri, acestea adunate  pana acum in patru volume. Colaboreaza si in publicatiile din tarile unde nu se prea aude glasul Mioritei: Germania,  Belgia, Spania, Danemarca, Israel etc. fara a neglija pe cele romanesti. Ca dovada, articolele si eseurile pe care le semneaza in paginile prestigioasei publicatii „Sagetatorul“ avand o puternica incarcatura morala, filozofica, religioasa, sociala, educativa, istorica, argumentandu-si adesea ideile cu citate din gandirea reprezentantilor clasicismului autohton si universal. Cu ceva timp in urma, a sustinut o prelegere de zile mari despre viata si opera poetului national Mihai Eminescu, la Biserica Ortodoxa din Durham. Primita cu caldura de catre comunitatea romaneasca, a recitat din versurile eminesciene. Internetul mi-a oferit prilejul sa o vad pe distinsa noastra compatrioata, s-o ascult si sa-i inteleg sentimentele indreptate spre spiritualitatea romaneasca.
   Bucurati-va, stimati iubitori de literatura, ca scriitoarea Vavila Popovici si-a onorat tara de unde a plecat si oamenii in jurul carora a trait, cu un binemeritat premiu de poezie, in patria lui Dante:

Accademia lnternazionale "II Convivio"
Via Pietramarina-Verzella 66
95012  Castiglione di Sicilia- (CT) - Jtalia
Gentile Vavila Popovici,
la Giuria del Premio "Poesia, Prosa e Arti figurative" e del premio teatrale "Angelo Musco"11 Convivio 2014, dopo aver esaminato gli elaborati pervenuti, ha l'onore di comunicarLe che nella sezione "Autori Romeni" Le e stato assegnato il
                                                               Primo Premio Assoluto

per il volume di poesie "Love story".

   Izbanda aceasta este comparabila cu triumful poetului  V. Alecsandri, castigatorul concursului de la Montpellier (1878) pentru cea mai buna poezie a latinitatii, organizat de catre poetii felibri, poeti uniti intr-o societate „Le félibrige“, cu scopul de a conserva, cultiva si apara limba materna si care luptau pentru unitatea culturala a popoarelor de origine latina. In acel oras din Franta s-a organizat un concurs international cu tema Cantecul latinitatii ce avea ca trofeu o cupa de argint oferita de poetul si filologul catalan Albert de Quintana.
   Excludem formularea „respectand proportiile“, la care ar gandi aruncatorii cu batul in pomii roditori. Ce proportii, cand Vavila Popovici este un nume care se circumscrie valorilor autentice ale literaturii romane? Roadele se regasesc in implinirile-i literare, profesionale si artistice. Studii: clasele primare in Alba-Iulia si Tg. Jiu, liceul in Tg. Mures, cursurile Conservatorului Maghiar (scoala Populara de Arta) - sectiunea  Pian si Balet, cursurile Institutului Politehnic din Iasi (Facultatea de chimie industriala), cursurile de limba engleza (3 ani) a Universitatii Populare. Dupa absolvirea facultatii, a  indeplinit functia de inginer la Combinatele chimice din Onesti si Pitesti („popasul cel mai lung al vietii mele“), frumoase amintiri purtand atat metropolei argesene, ca „Fiica a Argesului“, cat si celorlalte orase, despre toate facand ample referiri  in volumul memorialistic „Popasurile vietii“.  In capitala moldava i-a cunoscut personal pe George Lesnea si Otilia Cazimir (din dorinta fierbinte sa o cunoasca pe iubita poetului Toparceanu).
   Doamna Vavila Popovici a „absolvit“ in primul rand, cu rezultate exceptionale, perioada celor „sapte ani de acasa“, indrumata pe calea cinstei, demnitatii si a credintei in Dumnezeu, de catre adoratii parinti, ingrijind-o ca pe o printesa… Ca-n drumurile vietii nu a calcat doar pe petale de trandafiri, e  o  alta poveste de viata,  a  carei traiectorie a strabatut-o doar in linie dreapta, depasind orice obstacol...
   „Cantecul  gintei latine“, cu care bardul de la Mircesti a obtinut premiul cel mare, era pe buzele tuturor iubitorilor de literatura: „Latina ginta e regina/ Intr-ale lumii ginte mari...“ Poezia a ramas ca un imn inchinat limbii latine, respectiv limbii romane.
   Evenimentul a fost comparat cu victoria armatei romane impotriva oastei turcesti, la 1877: „Grivita si  Monpellier  -  consemna revista „Convorbiri literare“ - sunt astazi doua nume nedezlipite si deopotriva scumpe tuturor romanilor, caci reprezinta doua victorii stralucite prin care romanii au afirmat dreptul si vointa lor de a fi. Este o mare onoare pentru romani sa fi dat nastere poetului care a dobandit premiul pentru cantarea latinitatii. Aceasta onoare de care ne putem fali o datoram lui V. Alecsandri“. Excesiv de modest, poetul si-a privit incoronarea de la inaltimea sentimentului patriotic, nicidecum ca un dar al harului sau: „Norocul a vrut, se destainuia lui Iacob Negruzzi, ca toate poeziile prezentate sa fie mai slabe decat a mea si astfel am iesit eu triumfator. Cu atat mai bine pentru tara, care a castigat un nou drept la simpatiile marilor popoare de vita latina…“
   Mai adaugam ca poetul premiat a fost rasplatit si cu distinctia de Mare Ofiter al „Ordinului Regal al Isabelei Catolica“.
   Dar noi, romanii, cu ce ne rasplatim compatrioata pentru „Primo Premio Assoluto“ al Academiei Il Convivio din Italia? Juriul a apreciat, cum nici autoarea nu s-a asteptat, volumul de  poezii „Love story“, prefatat de catre muzicologul - compozitor Doru Popovici si criticul - scriitor Eugen Evu. Cu recunostinta noastra o rasplatim pe distinsa noastra contemporana, fiindca faima castigarii marelui premiu la un concurs international de Poezie, Proza si Arte din Italia, de catre o poeta romanca (aflat-am ca premiile 2 si 3 tot de doua romance au fost castigate), inseamna nu doar o izbanda personala, ci si o confirmare peste hotare a geniului creator romanesc.
   Sa citim impreuna un poem din acest volum premiat, intitulat Asa sunt eu:
Trec deseori prin peisajul ruginiu al padurii,/ ascult glasurile jalnice ale nimfelor/ rostindu-ti numele sfasiat in silabe,/ vad luminile amare ale toamnei,/ aud acordul gamei minore/ in care ploaia-si incearca sunetul/ si rasul cinic al vantului nervos/ il aud venind in valuri,/ miscand frunzele copacilor…/ Asa sunt eu, iubitul meu!/ Numar clipele/ ce trec cu incerta lor stare,/ soptesc cu-nfrigurare:/ S-a dus vara dragostei noastre!/ E toamna! / Toamna padurii/ bogata in soapte de dor,/ toamna sufletului incarcat de ecouri,/ toamna inimii cu batai disperate./ Asa sunt eu, iubitul meu!/ Dau crezare si vantului si ploii-acestei toamne./ Poate de aceea, deseori,/ primesc in dar fiori si lacrimi…

Gheorghe MOHOR - (Sagetatorul nr. 884, 23 sept. 2014)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page