Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Investitiile si veniturile personalului


de Andrei Marga
 
Indicatorii financiari au avantajul ca exprima in modul cel mai sintetic valoarea unei administratii.
„Marirea veniturilor institutiei prin activitati specifice, cresterea veniturilor personalului si sporirea investitiilor" a fost deviza care a condus abordarea financiara pe care am promovat-o. Ea a fost convertita, in perioada 1993-2012, in realitati.
Universitatea clujeana a ajuns nu numai la cele mai mari dimensiuni din istoria ei, dar si la bugetul cel mai ridicat. Veniturile proprii ale institutiei au atins, in cei mai buni ani, nivelul de 52% din finantare. Veniturile personalului au atins nivelul cel mai inalt in tara, devenind comparabile cu cele din Slovenia, de exemplu, tara cu cele mai inalte venituri printre tarile tranzitiei, sau chiar cu veniturile din alte tari europene. In unii ani, ponderea investitiilor in totalul cheltuielilor a trecut de 40%.
Abordarea financiara pe care am aplicat-o s-a distins de la inceput prin cateva optiuni. Le prezint pe scurt.
Mai intai, a fost considerarea finantarii ca proces cuprinzator. Am inventariat toate sursele de venituri si am pus in valoare, in ordine, sursele majore: cercetarea stiintifica si valorificarea solutiilor tehnologice; programe ale Bancii Mondiale si granturi ale autoritatilor romane; valorificarea financiara a infrastructurii si echipamentelor; taxe pe prestatii; taxe de studii in conditiile legii. Dupa programele „Tempus", care au fost folosite cu randament inalt la universitatea clujeana in 1993 si anii ce au urmat, au intervenit programele Uniunii Europene, care erau accesibile doar membrilor ei.
Fiecare dintre aceste surse a fost foarte importanta. Au fost insa si neajunsuri. In Romania, traditia cercetarii tehnologice este inca firava. In continuare, se prefera importul de patente inovatiei tehnologice. Pe de alta parte, profesorul, din orice generatie, are aici tendinta de a se restrange la predare, iar daca face, totusi, cercetare stiintifica, aceasta ramane retorica, asumarea de raspunderi fata de starea tehnologiei sau economiei sau institutiilor fiind excesiv de redusa. Unii, bunaoara, etalau publicatii, dar nu erau dispusi sa observe ca industriile respective dispareau. Altii revendicau merite privind calitatea cursurilor, dar economia intra in dezindustrializare.
A fost creat Oficiul Granturilor (nr.2038/1997) si s-a cautat exploatarea cu randament maxim a granturilor europene (nr.3602/2011). Dar programele europene din Romania, mai ales cele din domeniul „resurselor umane" - promovate in optica unui neoliberalism primitiv, ca urmare a erorilor de reglementare de la nivelul guvernului din 2005 si anii urmatori - au adus bani mai mult in buzunare private, fara sa aiba consecinte substantiale, precum se vede bine in Polonia, in crearea de unitati, ameliorarea infrastructurii si echiparii sau in refacerea calificarii si rationalizarea activitatilor. Opinia mea, exprimata public, a fost de la inceput aceea ca solutia mai buna in domeniul „resurselor umane" ar fi fost asigurarea unui card pentru fiecare cetatean, incat, cu ajutorul lui, cetateanul sa se inscrie la formele de pregatire adecvate si sa-si procure aparatura si cartile indispensabile.
A fost apoi optiunea folosirii optime a sistemului modern al „finantarii globale a universitatilor", care a inceput sa se aplice in Romania (hotararea nr.5356/1999). Aceasta a insemnat, inainte de toate, dezvoltarea in universitate a unor competente precise in materie de finante si finantare si, intr-un anumit sens, calificarea liderilor academici in domeniu. Prorectorul Nicolae Paina a condus acest proces, iar stafeta a fost preluata apoi de prorectorul Nicolae Bocsan (care si-a facut o pregatire pentru a prelua, in 2004-2008, Rectoratul, iar mai tarziu de prorectorul Cristina Ciumas, care a imprimat rigoare profesionala intregii activitati financiare din universitate. Directoarea generala a universitatii, Viorica Mac (Barsan), a sprijinit cu pricepere si spirit de raspundere, din diversele pozitii administrative pe care le-a detinut, aceasta evolutie.
A fost, mai departe, optiunea descentralizarii administrative (nr.1559/1997) si a crearii autonomiei financiare a facultatilor, departamentelor, catedrelor si institutelor de cercetare (nr.11107/1996). Mentalitatea asistential-sociala s-a opus descentralizarii, dar destul de curand s-au sesizat avantajele ei, incat oponentii s-au restrans la cei care nici nu atrageau studenti si nici nu realizau cercetare stiintifica pe care cineva sa o solicite si sa o plateasca. Pe de alta parte, Rectoratul a intervenit mereu pentru echilibrarea financiara a acelor unitati ce raman indispensabile unei universitati de performanta.
Optiunea sporirii si diferentierii veniturilor personalului a continuat. In 2000, ca ministru al educatiei nationale, am lucrat la legiferarea celei mai mari cresteri salariale din invatamant de dupa 1989 - in jur de 50% - si a sistemului nou si modern al diferentierii salariale. Ca Rector, am pus veniturile personalului didactic si nedidactic in dependenta de resursele extrabugetare ale unitatii respective. Deciziile universitatii clujene (nr. 8129/1997; nr. 2184/2000; nr. 25025/2003; nr. 25336/2003 si altele) au asigurat deopotriva o rationala diferentiere salariala si sporirea veniturilor in functie de performanta facultatii. Pentru cei foarte angajati in activitatile de invatamant si cercetare stiintifica din institutie au fost anii cei mai buni din perioada postbelica. Ei s-au bucurat, de asemenea, de premiile anuale (nr.11893/1977) si de un sistem intreg de evidentiere, precum „diplomele anuale" (nr. 2/2003) sau „medalia" institutiei (nr. 3/2003).
A fost, apoi, optiunea concentrarii corpului didactic asupra activitatii universitatii in care s-a angajat, reducand la maximum activitatile in asa zisele „universitati private" (nr.246/1994; nr. 20130/2002; nr. 20111/2002; nr.25726/2003 si altele). Rezultatul general - dincolo de opozitia de asteptat a catorva persoane, care nu puteau intelege ca libertatea de initiativa, fireasca intr-o economie moderna, nu inseamna, intr-o tara civilizata, demantelarea sau slabirea propriei institutii si intretinerea altora - a fost acela ca cea mai mare parte a corpului didactic s-a putut dedica institutiei.
In acelasi timp, Rectoratul a luat masuri de consolidare profesionala a personalului si catedrelor: intarirea postului de profesor universitar (nr. 2393/2001), asigurarea succesiunii in catedre (nr. 20009/2002), angajarea de profesori din strainatate (nr. 25190/2003), de „cadre didactice asociate" (nr. 20357/2001), „angajarea pe durata determinata" (nr. 20321/2001), introducerea „prelegerii inaugurale" la conferentiari si profesori si a „prelegerii de despartire" la pensionati (nr.16114/2001). Pregatirea „resurselor umane" a fost urmarita sistematic (nr. 25215/2003; nr. 23100/2008).
A fost, apoi, optiunea reformarii contabilitatii si a trecerii la contabilitate proprie a facultatilor si marilor unitati (nr.798/1997). La aceasta s-au adaugat informatizarea administratiei (nr.13577/1997) si includerea personalului tehnico/administrativ in cooperari internationale (nr.25766/2003), care au marit profesionalismul si eficienta administratiei tehnice.
A fost, in sfarsit, dar nu in ultimul rand, optiunea pentru investitii in infrastructura si echipamente. Nu mai insist asupra echipamentelor, care au fost aduse la zi, atat in laboratoarele didactice, cat si in cele de cercetare stiintifica. Doar in anii de dupa 2000, Fizica si Chimia au folosit pentru echipare cate cel putin cinci milioane de euro, Informatica peste doua milioane, Biologia doua milioane. Infrastructura generala a UBB a cunoscut in 1993-2012 cea mai mare dezvoltare de la crearea clinicilor si a altor unitati universitare, in timpul Imperiului.
S-au construit numeroase cladiri noi: Facultatea de Stiinte Economice, 1999; Facultatea de Educatie Fizica si Sport, 1995; Complexul Piramida, 2002; caminul Universitas, 2002; caminul Economica I, 2007: caminul Economica II, 2007; Sala Sporturilor „Gh.Roman", 2008; Complexul de Kynetoterapie, 2008; Complexul de Natatie Universitas, 2009; caminul Sportul XXI „Flavia Rusu", 2011; Colegiul Universitar Sfantu Gheorghe, 2011; Facultatea de Teologie Ortodoxa, 2012.
S-au inscris sau recuperat numeroase cladiri in justitie: Colegiul Academic, 1996; Muzeul Colectiilor, 1999; Centrul de Formare Continua, 1999; Institutul de Psihologie, 2001; Institutul de Istorie Nationala, 2006; Facultatea de Teologie Romano-Catolica, 2009.
S-au primit cladiri din partea Ministerului Educatiei Nationale: Baza Belis, 1999; Facultatea de Sociologie, 2000; Institutul de Chimie „Raluca Ripan", 2008. S-au primit cladiri de la autoritatile locale: Facultatea de Teatru si Televiziune, 2005; Baza Baru Mare a Geografiei, 2009.
S-au achizitionat, din resursele financiare ale universitatii, cladirile: Colegiul Universitar Bistrita, 2000; Institutul de Cercetari Experimentale Interdisciplinare, 2000; Facultatea de Stiinte Politice si Administratie Publica, 2001; Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, cladirea Pedagogia, 2001; Facultatea de Studii Europene, cladirea Avram Iancu, 2002; Facultatea de Business, 2002; cladirea Studiilor Iudaice (Sinagoga), 2002; Facultatea de Matematica, cladirea Matematicum, 2004; Institutul de Tehnologie, 2009; Facultatea de Stiinta Mediului, 2009.
S-au organizat cafeteriile studentesti Liliacul (Chimie), Geoclub (Geografie), Justitia (Drept), Economica (Stiinte Economice) si restaurantele Juventus (Educatie Fizica), Economica (Stiinte Economice) si Hasdeu (prin modernizare).
Intrega infrastructura a fost modernizata. In 2011, Rectoratul si Directia Generala (directorii generali adjuncti Bujor Campeanu si Angela Pui) au initiat si au obtinut programul cu finantare europeana al modernizarii Parcului „Iuliu Hatieganu", care s-a pus in aplicare. Aceeasi Directie Generala si responsabilul cu imaginea (director Ioan Toma) au publicat un edificator volum intitulat Patrimoniul UBB (2012), care ilustreaza dezvoltarea inregistrata de institutie in sfera infrastructurii intre 1993-2012 si sta la dispozitia celor interesati.
Efortul dezvoltarii infrastructurii s-a facut dintr-o ratiune precisa - cresterea la aproape 55.000 a efectivului de studenti ai universitatii clujene. Nu se fac investitii in infrastructura decat in functie de nevoile aparute. Acest aspect trebuie accentuat, caci se observa ca, in 2014, institutia cumpara cladiri, din ratiuni obscure, in conditiile in care efectivul de studenti a scazut cu o cincime si scade in continuare. Pe de alta parte, ca un alt exemplu de folosire abuziva a resurselor, caminul mobilitatilor internationale, „Universitas", din Parcul „Iuliu Hatieganu", se foloseste mai nou ca locatie pentru activitati ce nu au nici o legatura cu caminul studentesc, construit, cum se stie, in programul „10.000 de locuri in camine pentru studenti", al Conventiei Democratice de odinioara, si inaugurat cu ocazia Conferintei continentale a universitatilor (Ruropean University association) in 2003. (Din volumul Andrei Marga, Anii inovarii, in curs de publicare)
andreimarga.eu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page