Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Trenul viitorului

Americanul Joseph V Foa si romanul Henry Coanda au inregistrat simultan si fara a sti unul de celalalt, acum patru decenii, o inventie ciudata. Foa, care lucra in Aeronautical Laboratory din Bufalo, a creat un sistem de transport al marfurilor prin conducte, denumit de el "Tubeflight". Coanda, descoperitorul efectului fizic ce-i poarta numele si care sta la baza constructiei avioanelor moderne, a depus proiectul intitulat "Procedeu si instalatie de transport pneumatic in interiorul unei canalizatii tubulare". In timp ce inventia lui Foa a fost preluata imediat de laboratoarele aeronautice din Bufalo, in incercarea de a fi pusa in practica, cea a lui Coanda a asteptat doi ani pana cand Institute of Technology Research din Ilinois a preluat-o spre studiu. "Tubeflight"-ul lui Foa a ramas doar sub forma de proiect, datorita dificultatilor de ordin tehnic si economic pe care le solicita. In schimb, proiectul lui Coanda, care beneficia si de o alta inventie a creatorului, un ejector special, a fost achizitionat de firma "Chicago Bridge Iron Company" ce va realiza dupa 1968 un sistem de transport prin conducte in jurul orasului Chicago, pentru colete postale si diverse materiale solide containerizate. Ideea de a utiliza transportul containerizat prin conducte nu este o gaselnita noua, ea fiind pusa in practica partial inca din anul 1853, cand posta londoneza realizase un sistem pneumatic pentru transportul sacilor de corespondenta dintr-o sectie in alta, aflate in acelasi imobil. Solutia tehnica londoneza nu a fost inregistrata ca inventie, ea fiind, de altfel, o varianta a procedeului utilizat pe corabiile britanice, pentru transportul in cala, de pe punte, a sacilor cu marfuri, prin forta gravitationala. Dar, de la aceste procedee primitive sau mai complicate, cum era inventia lui Foa, pana la sistemul conceput de Coanda era o cale lunga. Aceasta, deoarece nu se cunostea fenomenul fizic descoperit de roman si posibilitatile de aplicare ale acestuia. Interesant este ca toate au fost prezentate chiar de Henry Coanda, la Bucuresti, in anul 1967, in cadrul Simpozionului International "Aplicatii Speciale ale Efectului Coanda in Aerohidrodinamica", fapt care a provocat emotie si interes din partea oamenilor de stiinta prezenti la manifestarea respectiva. Cu prilejul simpozionului, Coanda si-a manifestat dorinta de a realiza in Romania, in semn de omagiu pentru patria natala, un proiect mai vechi al sau, denumit "Delta". Era vorba despre constructia unui oras turistic, in zona localitatii Sfantul Gheorghe din Delta Dunarii, care sa fie dotat la standarde cu totul inovatoare, peste nivelul secolului 20.

In 1971, pentru a-si putea tine promisiunea, Henry Coanda a revenit in Romania, punand bazele Institutului National pentru Creatie Stiintifica si Tehnica, in care si-a selectat drept colaboratori un manunchi de tineri entuziasti. Cercetarile impuse de savant au avut ca rezultat realizarea si inregistrarea ca inventii a unor numeroase aplicatii ale "Efectului Coanda". In acelasi timp a inceput sa prinda contur proiectul fabulos al "Orasului viitorului", al carui amplasament a fost stabilit in preajma marelui fluviu european. Ideea de baza era ca aceasta localitate sa puna in valoare in primul rand frumusetile Deltei, ca si ale litoralului romanesc al Marii Negre. Proiectul continea o multime de inovatii, incepand de la utilizarea unor noi materiale de constructie, care sa confere maximum de confort tehnic, cu consum minim de energie electrica sau calorica, o uriasa cupola dintr-un material transparent sub care sa fie amplasate vile elegante, gradini luxuriante, uzine de inot si plaje artificiale, unde sa domneasca o vara vesnica. O puternica instalatie inventata de Coanda era destinata purificarii apei fluviale si desalinizarii celei marine. Alte instalatii aveau ca tinta descompunerea apei marine in elementele componente, urmand ca acestea sa aiba noi utilitati, inclusiv in scopuri energetice, tehnice si medicale.

Cel mai important proiect a fost insa dezvoltarea sistemului de transport deja implementat experimental la Chicago, in 1968. Instalatia perfectionata, denumita acum "Aerotubexpres-1000" a fost construita, fiind supusa testarii in zona Maneciu-Ungureni, pe Valea Teleajenului. Ea avea mai multe variante de instalatii de transport, diferind intre ele prin diametrul conductei, sistemul de propulsie a containerelor, calea de rulare, sistemul de incarcare-descarcare si altele. In poligonul de la Maneciu au fost puse in practica 10 brevete de inventii, care au primit de altfel premii la Salonul Mondial "Eureka Brussels" din anul 1982. Sistemul de transport aeropropulsiv containerizat prin conducte a fost distins cu Medalia de Aur si cu Premiul Special al Juriului. Din acel moment, proiectul fiind o premiera mondiala, a devenit un subiect de cercetare si proiectare in numeroase tari avansate sub raport economic si tehnic, adaptat si la constructia de trenuri de mare viteza. Complexul de inventii realizat de Coanda s-a dovedit a fi mult mai eficient decat cel feroviar si rutier pe distante de pana la 50 de kilometri. In Romania, de altfel, sistemul a fost introdus in premiera internationala, fiind construita o instalatie de transport aeropropulsiv containerizat, in premiera mondiala, la IMMN-Baia Mare si o alta la Caraorman in Dobrogea.

Coanda, incurajat de succesele sale, a mers mai departe, gandind un sistem de transport prin conducte a unui tren de pasageri, menit a face legatura intre Delta Dunarii si Litoral, de la Sfantul Gheorghe la Mamaia. Pentru a verifica valabilitatea ideilor sale, Coanda a conceput un tronson special de tuburi cu diametrul de 1600 de mm, in care a pus sa circule un vagon de pasageri anume conceput. Dispozitivele de propulsie inventate de savant au asigurat o viteza de deplasare a vagonului de 500 de km la ora. Practic, vagonul se comporta ca un avion in zbor ghidat de-a lungul intregului traseu, putand atinge viteze subsonice, dar si supersonice. Vagoanele se deplasau fara contact cu calea tubulara, utilizandu-se sustentatia magnetica, motoare electrice lineare si forta de aspiratie a vidului tehnic.

Colectivul lui Coanda deja realizase proiectele unor sisteme de acest gen pentru transportul de pasageri intre Bucuresti si Ploiesti, Bucuresti-Ploiesti-Poiana Brasov si Delta Dunarii-Mamaia. Senzational aparea faptul ca traseul tubular strabatea distantele atat subteran, cat si suprateran, astfel incat punctele de legatura urbana sa fie cat mai scurte. Pasagerii aveau disponibilitatea de a admira peisajul, datorita constructiei peretilor atat ai conductelor, cat si ai vagoanelor, dintr-un material tran-sparent, foarte rezistent. In zona Delta Dunarii, ca si a marilor lacuri dobrogene, tuburile trenului erau proiectate sa treaca pe sub apa, incat pasagerii sa poata privi vegetatia si fauna acvatica. Din pacate, moartea savantului a pus capat fantasticelor proiecte, deja testate cu succes. Interesant este ca majoritatea acestora fusesera finantate si cu banii lui Coanda. Regimul ceausist a ingropat cu ignoranta gandirea unui geniu care depasea secolul sau. Cat priveste perioada care a urmat dupa prabusirea regimului comunist, nici ea nu s-a dovedit favorabila, desi conditiile tehnice exista inca, iar creatiile de valoare mondiala ar putea aduce tarii resurse imense. Oricum, secolul 21 va marca punerea in valoare a creatiilor lui Coanda in domeniul terestru, tot astfel cum secolul 20 le-a pus in practica pe cele din zona zborului supersonic, purtand pecetea geniului acestuia.

Gh. Bratescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page