Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Primul miliardar român îsi ia secretele în groapa

Iosif Constantin Dragan a murit la 91 de ani, lasand in urma un imperiu financiar de peste 1,5 miliarde de dolari si multe controverse.

Istoricul si magnatul Iosif Constantin Dragan s-a stins din viata joi, la varsta de 91 de ani, la resedinta sa din Palma de Mallorca, in Spania si va fi inmormantat luni la Lugoj. Cu o avere estimata anul trecut de revista „Capital“ la 1,6 miliarde de dolari, Dragan a fost cel mai bogat roman din Top 300 Capital (2002-2004 si 2006). L-a admirat pe maresalul Antonescu, iar fosti nomenclaturisti spun ca ar fi derulat afaceri cu Securitatea.

Nascut la Lugoj, Dragan a absolvit, in 1938, Dreptul la Bucuresti, iar in ’40 a plecat la studii in Italia, unde a intrat in afaceri. Miliardarul a fost casatorit de doua ori. Intai, cu o italianca, cu care ar fi avut un fiu, Mike Fink, dar pe care Dragan nu l-a recunoscut. Iar din 1995, cu Daniela Veronica Gusa de Dragan, fiica generalului Stefan Gusa, seful Marelui Stat Major pana in 1989. El avea 78 de ani, ea 22 si au rezultat trei copii. Acum, soarta imperiului financiar pare transata: „Doamna Daniela Veronica Gusa de Dragan a preluat deja (...) conducerea“, arata un comunicat al familiei.

 

PORTRET

Cornel Burtica: „Dragan era un tip bizar“

Din „exilul“ sau occidental, Iosif Constantin Dragan si-a cultivat relatii importante in mediile de decizie ale regimului comunist. Ambasadori, ministri si insusi Nicolae Ceausescu, toti s-au intersectat cu primul miliardar roman si interesele sale. Dintre cei care l-au cunoscut, unii au vazut in Dragan un beneficiar al afacerilor cu Securitatea, unii un patriot, altii un megaloman, dar si un „barbat placut femeilor“.

Stefan Andrei, fostul ministru de externe al dictatorului, l-a cunoscut pe Iosif Constantin Dragan in anii ’70, cand i-a aranjat acestuia o primire la vila de protocol a dictatorului de la Neptun. „Mi-a facut cunostinta cu el Eugen Barbu, care voia sa-l introduca la Ceausescu. Ultima oara l-am vazut in 1992, cand am iesit din inchisoare, la casa lui din Cotroceni. M-a ajutat cu instalatia de GPL pentru casa mea de la Snagov“, isi aminteste Stefan Andrei. Fostul demnitar sustine ca, in Epoca de Aur, Dragan aranja regimului „intrari“ la Fiat si la producatori de utilaje pentru industria usoara. „In anii ’80, s-au racit relatiile cu el, pentru ca Elena Ceausescu nu l-a mai suportat. Dar eu nu cred ca a facut afaceri cu Securitatea, pentru ca Securitatea insasi ar fi intervenit pentru el la Elena“, conchide fostul ministru.

In schimb, Cornel Burtica, fost ambasador in Italia (1966-1969), a vazut in Iosif Constantin Dragan mai degraba un beneficiar al relatiilor cu oficialii comunisti, decat un sprijinitor al intereselor nationale in strainatate. „Mai mult l-a ajutat Bucurestiul decat el pe noi. Era un tip bizar si foarte interesat sa patrunda in Romania cu GPL-ul. Eu sunt convins ca a lucrat mult cu partea nevazuta a diplomatiei (Securitatea). Nu stiu exact ce le-a dat el, dar eu, ca ambasador, sprijin deosebit pentru Romania nu am simtit de la el“, incheie Burtica.

„Ii placea «domnule profesor»“

Profesorul Ion Coja l-a cunoscut pe Iosif Constantin Dragan in anii ’70. Pe atunci asistent universitar, Coja l-a contactat pentru finantarea unui proiect. „Cel mai mult ii placea sa i se spuna «domnule profesor», desi pe atunci nu calcase pe la catedra. A fost un om care s-a iubit mult pe sine, dar a iubit mult si familia, si comunitatea lugojana. N-a fost un om darnic, ci unul eficient, dar mama lui ii spunea adesea ca femeile or sa-i manance capul“. Coja sustine si el ca Elena Ceausescu „ii sabota lui Dragan proiectele“. Contactat si el de EVZ, presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a negat ca ar fi primit sprijin financiar de la Iosif Constantin Dragan pentru infiintarea publicatiei „Romania Mare“. „Sunt revoltat de un buletin de stiri in care am auzit ca eu si Eugen Barbu am fi primit bani de la Dragan. Nu mi-a dat niciun ban!“, a spus acesta. Vadim l-a cunoscut pe Dragan in 1976 cand, ca redactor la Agerpres, i-a luat un interviu. „A fost un mare patriot, nu dau doi bani pe derbedeii care spun ca era legionar. Vorbea sase limbi, era un barbat frumos, placut de femei“. Vadim Tudor mai adauga faptul ca Iosif Constantin Dragan il respecta pe Ceausescu.

PORTOFOLIU

Afaceri cu petrol

Stabilit in Italia inca din 1940, Iosif Constantin Dragan s-a impus in afaceri infiintand, in 1948, compania Butan Gas (imbutelierea si distributia gazului petrolier lichefiat - GPL). Societatea s-a extins inca din anii ’50, iar astazi opereaza in zece state din Europa si Africa: Albania, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Polonia, Romania si Serbia. Butan Gas a fost primul pas in consolidarea unui imperiu financiar care s-a ramificat apoi prin investitii in imobiliare, media si edituri. In paralel cu afacerile, Iosif Constantin Dragan s-a implicat si in finantarea unor domenii de cercetare, prin infiintarea, in 1967 si 1968, in Italia si in Spania, a Fundatiei Europene Dragan, iar, ulterior, a Centrului European de Studii Tracice.

PREGATIRI

Va fi depus duminica in foaierul Universitatii din Lugoj

La cimitirul din Lugoj, biserica greco-catolica era vineri pregatita pentru inmormantarea lui Iosif Constantin Dragan, considerat al doilea ctitor al lacasului. O echipa de muncitori zugraveau cu vopsea alba peretii exteriori, in timp ce un altul vopsea atent interiorul criptei de sub amvonul bisericii, unde va fi inmormantat Dragan.

Si la Universitatea Europeana Dragan era vineri mare agitatie. Femeile de serviciu frecau sarguincios termopanele si marmura deoarece, duminica, trupul neinsufletit al lui Iosif Constantin Dragan va fi depus in foaier. Catafalcul va fi asezat sub fresca supradimensionata ce cuprinde portretul lui Dragan, iar lugojenii ii vor putea aduce un ultim omagiu pana luni, la ora 10.00.

Potrivit episcopului greco-catolic de Lugoj, PS Alexandru Mesian, slujba de inmormantare va fi oficiata luni, la ora 12.00, la Catedrala greco-catolica din Lugoj, dupa care cortegiul funerar se va indrepta spre biserica greco-catolica din cimitir. „A fost un bun prieten al bisericii, un militant pentru ecumenism. Iosif Constantin Dragan ne-a sprijinit si cu restaurarea catedralei, si cu consolidarea acestei biserici din cimitir, careia i-a devenit al doilea ctitor, caci fara el s-ar fi surpat. A fost un om care a fortat progresul orasului sau natal“, spune PS Alexandru Mesian.

Tot luni, saptamanalul „Redesteptarea“, fondat de Dragan, va scoate o editie omagiala, dedicata finantatorului sau, care va fi distribuita gratuit 2008.

(Georgeta Petrovici)

(Articol preluat din "Evenimentul Zilei")

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page