Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Din Viata si Invataturile lui IISUS - In ultimele zile din saptamana Sf. Patimi

de Preot Paroh Aurel Sas, Las Vegas

„Caci invata pe ucenicii Sai, si zicea: „Fiul Omului va fi dat in mainile oamenilor; ei Il vor omori, si a treia zi dupa ce-L vor omori, va invia." (Marcu 9,31)

 

(Continuare din numarul precedent)

Din nou despre Porunca iubirii

„Cel ce are poruncile Mele si le pazeste, acela este care Ma iubeste; iar cel ce Ma iubeste pe Mine va fi iubit de Tatal Meu si il voi iubi si Eu si Ma voi arata lui" (Ioan 14,21). Pentru ca implinirea poruncii iubirii este totul in legatura sacra dintre om si Dumnezeu, Mantuitorul mai descopera ca acela il iubeste care pazeste Poruncile Lui. Si cine Il iubeste pe El, va fi iubit si de Tatal si se va arata lui. Deci, aratarea lui Iisus, celor ce cred in El, este conditionata de iubirea din sufletul lui pentru Domnul. Unul din ucenici, pe nume Iuda, dar nu Iscarioteanul, L-a intrebat: „...Doamne, ce este ca ai sa Te arati noua, si nu lumii?". Iisus i-a dat din nou raspuns prin implinirea Poruncii iubirii, zicand: „Iisus i-a raspuns si i-a zis: Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi, si vom veni la el si vom face lacas la el. Cel ce nu Ma iubeste nu pazeste cuvintele mele ..." (Ioan 14,22-24). Ce descoperire profunda: ca iubirea credinciosului pentru Dumnezeu conduce la pazirea cuvantului Sau si la salasluirea lui Dumnezeu in sufletul lui! Ori, a-L avea omul pe Dumnezeu in viata lui inseamna a avea totul. S-a implinit aici o alta Scriptura care zice: „In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. Insetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; cand va veni si ma voi arata fetei lui Dumnezeu?" (Psalm 41,1-2).

„Pacea Mea o dau voua.”

„Pace va las voua, pacea Mea o dau voua, nu precum da lumea va dau Eu. Sa nu se tulbure inima voastra, nici sa se infricoseze" (Ioan 14,27). Comoara cea mai mare a omului in viata este pacea. Despre pace se poate vorbi: pacea omului cu Dumnezeu, pacea cu semenii si pacea omului cu sine insusi. Dar Iisus a descoperit ucenicilor Sai, ca adevarata pace este aceea pe care o da El, Dumnezeu, omului, si nu pacea pe care o da omul din lumea pacatului. Pacea de la Dumnezeu fereste omul de tulburare, frica, intristare cand vin zilele grele in viata. Cel ce se increde in Dumnezeu, acela dobandeste adevarata pace divina, este binecuvantat, n-are teama de nimic, si are speranta nencetat in Dumnezeu (cf. Ieremia 17,7; Proverbe 29,25).

Stapanitorul acestei lumi

„Nu voi mai vorbi mult cu voi, caci vine stapanitorul acestei lumi si el nu are numic in Mine" (Ioan 14,30). Iisus le vorbeste ucenicilor de stapanitorul lumii pacatul care este diavolul si oamenii lui, care aveau sa-L prinda si sa-l rastigneasca, desi nu avea nimic in El, adica nici o vina Nu Ii va gasi Lui. Vina este a noastra. Adica, ce nu avea in El? Vina sau pacat, de orice fel, Iisus nu avea ca sa vina si sa-L rastigneasca. Dar Iisus a luat vina pacatelor noastre, apararea si mantuirea noastra; si din aceasta cauza a venit stapanitorul acestei lumi sa-L rastigneasca; si El a primit suferinta si moartea in locul omului, pentru ca sa-l rascumpere pe om din moartea pacatelor si sa-l invieze la viata vesnica, dupa Scriptura care descopera: „ Caci v-am dat, intai de toate, ceea ce si eu am primit, caci Hristos a murit pentru pacatele noastre dupa Scripturi; si ca a fost ingropat si ca a Inviat a treia zi dupa Scripturi" (1Cor.15,3-4).

„Eu sunt vita, voi sunteti mladitele".

„Eu sunt vita, voi sunteti mladitele. Cel ce ramane in Mine si Eu in el, acela aduce roada multa, caci fara Mine nu puteti face nimic" (Ioan 15,5). Ce revelatie tainica a existentei omului, dar totusi posibila de inteles pentru ca Iisus a folosit exemplificarea din viata de toate zilele a omului.

Iata, cum prezinta Mantuitorul existenta omului, zicand: Ca El este Vita cea adevarata si Tatal este lucratorul. Si orice mladita care nu aduce roada Tatal o taie si orice mladita care aduce roada El o curateste ca mai multa roada sa aduca. Si Iisus indeamna mai departe, zicand: sa ramana in El si Iisus va ramane in ei, in cei credinciosi, si asa vor putea aduce roade, precum mladita care ramane in vita si aduce roada. Caci cine nu ramane in Iisus prin credinta si comuniune cu El, este aruncat afara ca mladita care nu aduce roada (cf. Ioan 15,1-6). Asa poate omul sa inteleaga ca Dumnezeu este izvorul vietii si al luminii, si numai intru Lumina Sa va vedea omul lumina (cf. Psalms 36,9). Iar proverbul latin: „Nihil Sine Deo”, - adica nimic fara Dumnezeu - rezulta din afirmatia lui Iisus: "Caci fara Mine nu puteti face nimic" (Ioan 15,5).

Si iarasi despre Porunca iubirii

Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca viata lui sa si-o puna pentru prietenii sai" (Ioan 15,12-13). Da, Iisus le-a vorbit iarasi ucenicilor despre iubire, pentru ca iubirea este legatura indisolubila - intre Dumnezeu si oameni, ca si intre oameni si Dumnezeu - precum tot iubirea este si legatura dintre fiintele umane. Iar iubirea lui Iisus a mers la Jertfa suprema de a-si pune viata pentru ucenicii si credinciosii Sai, pana la sfarsitul veacurilor, numindu-i prietenii Sai, astfel: "Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca viata lui sa si-o puna pentru prietenii sai”.

Asa se cere, normal, ca si omul sa-si puna viata lui pentru Dumnezeu, care de fapt si-o pune pentru credinta lui ca sa dobandeasca viata vesnica si sa nu ajunga sub stapanitorul lumii pacatului sa-si piarda viata, caci plata pacatului este moartea, dupa Scriptura: „Fiindca plata pacatului este moartea: dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru.” (Rom. 6,23). Iar intaietatea iubirii ne este descoperita, astfel: „Si dragostea sta nu in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul ca El ne-a iubit pe noi, si a trimis pe Fiul Sau ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre." (1Ioan 4,10). Asadar, se naste intrebarea: omul ce da lui Dumnezeu pentru binecuvantarea vietii lui?

„Eu v-am ales pe voi”.

„Nu voi M-ati ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi si v-am randuit sa mergeti si roada sa aduceti, si roada voastra sa ramana, ca Tatal sa va dea orice-I veti cere in numele Meu" (Ioan 15,16). Deci, chemarea la demnitatea sacramentala de apostol si preot, este o alegere si chemarea dumnezeieasca, cu o ungere harica speciala si trimitere la propovaduirea Evangheliei, ca sa aduca roadele credintei si a mantuirii sufletelor in Hristos Iisus. Asa Domnul Dumnezeu isi alege si cheama preoti, in toate vremurile, pentru propovaduirea Evangheliei, celei cu putere de mantuire, pentru tot cel ce vine si crede in Dumnezeu. Iar Iisus le spune: sa se iubeasca unii pe altii ca numai prin aceasta va cunoaste lumea ca sunt ucenicii Lui.

Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page