Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Centrele internationale din Cluj-Napoca



de Andrei Marga

Intre 1994 – 2012, s-au infiintat la Cluj-Napoca centrele culturale si bibliotecile reprezentand diferite tari. Centrul Cultural Francez se formase anterior printr-o initiativa luata la Bucuresti. Nu am facut decat sa-l reamplasez in Palatul Colectiilor (pe care l-am recuperat juridic, impreuna cu alte cladiri, in beneficiul universitatii). Am adaugat, insa, doua initiative institutionale.
Am deschis, impreuna cu fostul prim ministru valon Hasquin, la Arcalia (Bistrita), Centrul Regional al Francofoniei (2000), amplasat in castelul reconditionat printr-o actiune a Ministerului Educatiei Nationale de atunci. Am initiat Asociatia Culturala Romano-Franceza (2009) pentru a-i pune in miscare, ca grup, pe cei care beneficiasera de sprijinul Frantei pentru studii.
Toate centrele culturale si bibliotecile internationale din Clujul de astazi au fost infiintate de Rectoratul Universitatii Babes Bolyai in cooperare cu ambasade si autoritati din tarile respective (lista a fost publicata in volumul Anii inovatiei institutionale 1993-2011, Anca Kiss si Eunicia Maria Trif, editori, Presa Universitara Clujeana, 2012, pp. 11-26). Ratiunile pentru care mi-am asumat initiativa infiintarii acestora au fost doua.
Prima era preocuparea de a lichida o problema continua la Cluj: carentele de dotare a bibliotecilor universitare. Stiam bine, chiar din cautarile generatiei mele, cat de multe carti lipseau. Centrele si bibliotecile internationale erau menite, in conceptia mea, sa contribuie la lichidarea lipsurilor in materie de documentare. De aceea, am si impus regula inregistrarii paralele, la BCU, a fondului de carte asus de fiecare centru sau biblioteca internationala.
A doua ratiune era reducerea provincialismului cultural. Nu se citea destul in literatura de referinta universala si se gandea pe optici devenite deja istorie. Adrian Marino remarca atunci, la randul sau, in cunoscuta sa campanie pentru sincronizarea culturii romane, lacunele din critica si teoria literaturii. Am salutat actiunea sa. Acum orice carte din lume se poate accesa. In treacat fie spus, insa, provincialismul a ramas, de aceasta data in forma specializarilor fara cultura si lipsite de aplicatii, ca si a turismului la conferinte internationale. Azi se confunda mai mult ca oricand, la noi, cultura propriu-zisa cu o mobilizare de vorbe, crezandu-se, evident pagubos, ca aceasta inseamna europenitatea. In orice caz, dupa o perioada de studii pe care am parcurs-o in Germania Federala si mai ales dupa preluarea Rectoratului, in martie 1993, simtisem din plin coltii provincialismului emfatic si voiam sa-l vad redus.
Ambele tinte au fost atinse. Importanta infiintarii unitatilor internationale, inceputa efectiv in 1994, nu poate fi pretuita destul. Trebuie spus ca, pe atunci, Clujul era oarecum izolat, iar faptul se poate constata pe documentele istorice. Conexiunile internationale erau mai mult de curtoazie. Investitiile straine erau un vis. Aeroportul starnea umor.
Azi, municipiul Cluj-Napoca este, fizic, relativ bine conectat, dar o alta problema s-a profilat. Clujenii, ca si altii, din alte locuri, ajung prea rar nu doar sa participe la actiuni internationale, ci si sa propuna solutii proprii. In felul acesta, insa, se stie prea bine ca se ramane doar la un decor schimbat, in loc sa se folosesca oportunitatile pentru a promova idei, teorii, tehnologii, in general produse noi. Faptul nu se petrece doar aici, dar a avut, intre consecinte, de pilda, plecarea singurei institutii internationale amplasata in Romania, care a fost CEPES-UNESCO si care s-a retras de la Bucuresti in 2010!
Pe rand, UBB si municipiul au fost dotate cu centre culturale si biblioteci internationale mai mult decat orice alt loc din tara. In 1994 (vezi comunicatul nr. 244 din 17 ianuarie 1994, al Rectoratului, si Buletinul Informativ al UBB, nr.5/1994, p.13) s-a format Biblioteca Britanica, cu personal propriu, avand sprijinul ambasadorului Bache si al atasatului cultural Claus Henning. Biblioteca a devenit mai tarziu Centrul Cultural Britanic (vezi hotararea nr. 2648/2000), unitate a British Council, care a fost amplasata in aratoasa cladire din Parcul Central al orasului.
Primul centru cultural infiintat a fost Centrul de Studii Americane John F.Kennedy (vezi comunicatul 269/17 ianuarie 1994, Buletinul Informativ nr. 5/1994, p.14), care a si fost amplasat in Cladirea Josza Bela (Echinox), impreuna cu Oficiul Ambasadei SUA. Ca rector, am avut discutii cu reprezentanti americani, la Bucuresti si Washington DC, incat s-a ajuns la o solutie excelenta, care a inclus formarea Centrului, amplasarea Oficiului si sprijinirea infiintarii Facultatii de Stiinte Politice si Administratie Publica. Subliniez ca datoram foarte mult ambasadorului John Davis Jr. si atasatului cultural Marc Asquino, precum si succesorilor lor. Am infiintat, totodata, Societatea Amicii SUA (Buletinul Informativ nr.10/1994, p.6), tocmai pentru a sustine prezenta americana la o anvergura noua. Prefectul de atunci al judetului, Grigore Zanc a sprijinit nemijlocit infiintarea Centrului American.
Centrul American a functionat cu succes pana cand, odata cu plecarea Oficiului, din momentul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, activitatile au scazut, iar intregul fond documentar a fost reamplasat. Acesta a persistat cativa ani intr-o cladire din str. Bratianu, unde a fost in legatura cu specializarea Studii americane, pe care am organizat-o in format compatibil cu ceea ce se facea in tarile de referinta, in 1995. Aceasta specializare a functionat pana in 2013, cand, din pacate, admiterea de studenti a incetat. In tara noastra, in mod prea frecvent, in loc ca initiativele benefice sa fie dezvoltate, a devenit mai comod ca acestea sa fie sistate, in vreme ce alte tari cultiva asemenea initiative!
Foarte curand a fost infiintat Centrul Cultural German (vezi comunicatul Rectoratului nr.1/10 mai 1994, si Buletinul Informativ nr.10, 1994, p.7), dupa ce cu putin timp in urma inaugurasem Biblioteca Germana. Centrul a fost amplasat in fosta manastire catolica din fata cladirii centrale a universitatii. Gratie excelentei cooperari cu ambasadorul Anton Rossbach si atasatul cultural von Besten si sustinerii din partea DAAD si a unor firme, centrul german s-a consacrat repede ca unitate culturala de referinta a municipiului. Directorul Uwe Birkholz a fost de o clarviziune si o eficienta rare in organizarea prezentei germane la Cluj-Napoca. De Centru am legat Societatea Culturala Romano-Germana, pe care am initiat-o impreuna cu ambasadorul german si pe care am condus-o intr-o buna conlucrare cu presedintele Forumului Democratic German, prestigiosul istoric si teolog, Paul Philippi, si cu profesorul Wolfgang Breckner. Mai tarziu, in urma unei conferinte pe care am sustinut-o la Universitatea Humbodt din Berlin, la invitatia Conferintei Rectorilor Germani, s-a primit drept donatie Biblioteca de Studii Germane, pe care am infiintat-o de indata (vezi hotararea nr. 20018 din 15 aprilie 2001). Aceasta este o adevarata comoara de carti de filosofie si sociologie, care este mereu profitabil sa fie parcurse de cititori, pe care am amplasat-o la Palatul Colectiilor.
Am luat initiativa crearii Societatii Culturale Romania - Israel (vezi Buletinul Informativ nr.11/1994, p.11) si am beneficiat de cooperarea ambasadorului Meghidon, apoi a succesorilor sai, si a atasatului cultural Lilly Hahami. Am emis ordinul de infiintare (nr.8282/1994, in Buletinul Informativ nr,15/1994) a Institutului de Studii Iudaice si Istorie a Poporului Evreu dr.Moshe Carmilly, care a functionat pana la plecarea din universitate a directorului sau, profesorul Ladislau Gyemant. Acesta a tiparit, mai tarziu, ultimul numar al prestigioasei reviste Studia Judaica, cu o sustinere din Japonia. In perioada 1995-2012, la Cluj a functionat, cu „Biblioteca Judaica" aferenta, unul dintre cele mai bune institute de studii iudaice de la Viena spre rasarit, care a adus prestigiu universitatii clujene si acestor locuri.
In 1994 au mai luat fiinta Biblioteca Austriaca (care a intrat mai tarziu in sistemul Bibliotecilor Austria, gestionat de autoritatile din Viena), Biblioteca Spaniei, Biblioteca Studiilor Europene. In anii ce au urmat, am initiat Biblioteca Studiilor Nordice (1997), cu concursul profesoarei Sanda Baciu-Tomescu si al reprezentantelor tarilor respective. In 1995 s-a creat Biblioteca Japoneza, care insa nu a gasit manageri priceputi la fata locului. Printr-o initiativa sudcoreeana, s-a infiintat Centrul Culturii Coreene (2002), pe care l-am instalat in forma competitiva, dupa discutiile fructuoase pe care le-am avut la Seoul cu liderii culturali si universitari ai Coreei de Sud, la invitatia acestora. La BCU am solicitat crearea Bibliotecii Stiintelor Sociale Contemporane (vezi hotararea nr.23519/11 septembrie 2008), pe care am inaugurat-o, ce urma sa adune, in timp, documentatia de baza a stiintelor sociale de astazi pentru o biblioteca completa.
In pofida multimii celor care se revendicau din cultura Italiei, formarea Centrului Cultural Italian a intarziat mult. Ea s-a decis devreme, deja in 1995 (vezi hotararea nr.3079/19 aprilie 1995), dar abia dupa 2000 Centrul s-a putut inaugura, cu personal propriu si amplasament in aceeasi cladire a fostei manastiri. Centrul a luat avant odata cu venirea in functia de atasat cultural a lui Antonio Castaldini si cu directoarea Doriana Unfer, iar ambasadorul Cospito a fost foarte suportiv.
Am avut discutii cu rectori din Cracovia cu privire la crearea unui centru polonez la Cluj, avand in vedere multe considerente, inclusiv ascendenta comuna a celor doua traditii universitare. Aceste discutii au dus in cele din urma la proiectarea unei dezvoltari specifice ce s-a concretizat intr-un program din 2003 si in infiintarea, in 2007, a Centrului Cultural Polonez, amplasat in moderna cladire alocata Facultatii de Stiinte Economice.
Am avut discutii cu ambasadorii Braziliei si ai altor tari din GRULAC (Group of Latin American and Carribean Countries) la Bucuresti. Ca ministru al educatiei nationale am participat la inaugurarea la Iasi a Casei Culturii Americii Latine. La Cluj-Napoca, in urma cooperarii cu ambasadorul brazilian Gobato si dupa discutiile pe care le-am avut la Sao Paolo cu rectorii principalelor universitati, cu concursul foarte valoros al profesoarei Herman, am organizat Centrul Cultural Brazilian Casa do Brasil (vezi hotararea 11720/7 iunie 2011).
La 10 martie 2009, s-a semnat la Rectorat acordul de infiintare a Institutului Confucius la UBB, dupa ce am avut discutii la Beijing si Bucuresti cu reprezentanti chinezi si am exprimat solicitarea din partea universitatii. Pasul a fost istoric. Cooperarea cu Universitatea de Stiinta si Tehnologie din Hangzchou, cu foarte competentul rector Du Wei, au fost chei ale succesului. La numai doi ani, Institutul Confucius de la Cluj, bine condus de profesoara Feng Shaozhong, a primit premiul la Beijing, alaturi de cele mai bune institute de profil din lume. Directoarea generala a Fundatiei Hanban, Xu Lin, a vizitat universitatea si a elogiat performantele. Si in acest caz, am initiat organizarea Asociatiei Culturale Romano-Chineze. Toate acestea au fost amplasate in cladirile noi din Campusul Economica (Facultatea de Stiinte Economice si cladirea Economica II).
Centrul Cultural Rus a fost un proiect care s-a discutat cu intermitente. Am propus deschiderea lui si am discutat propunerea cu reprezentanti academici si diplomatici rusi. Inaugurarea Centrului Cultural Rus s-a realizat in 28 noimebrie 2011, cu concursul Fundatiei Russki Mir si al ambasadorului Alexandr Ciurilin, in amplasamentul din cladirea Economica I (Din volumul Andrei Marga, Anii inovarii, in curs de publicare).

andreimarga.eu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page