Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

CEVA NOU


"Iata, voi face CEVA NOU, si-i gata sa se intample;
sa nu-l cunoasteti voi oare?" 
(Isaia 43, 19)

Puneti pentru o clipa sub privirile dumneavoastra cei sase mii de ani de istorie a omenirii, de la creatiune si pana in momentul cand cititi aceste randuri si observati in ce ritm a avut loc "ceva nou" printre oameni.  Generatiile s-au miscat incet la inceput in privinta "noului" si apoi din ce in ce mai grabite, pana ce in zilele noastre in orice clipa se intampla "ceva nou", si uneori neasteptat, inoculandu-ne cu acceptarea ca peste un moment se poate intampla orice si ca nu ne mai ramane timp nici sa ne mai miram. Cel putin in domeniul tehnicii, noutatea este deja o stare. Cele de ieri sunt deja vechi si daca nu ne zbatem sa tinem pasul cu cele noi devenim "anacronici", depasiti, inadaptabili si in cele din urma "abandonati". Lumea merge inainte. Pana unde? Computerul este supravietuirea azi. Dar maine? Stiti ce e computerul fara sursa de energie?  un harb. Si ce este computerizarea dereglata? Schizofrenia tehnicii. Alterarea ordinei de nerecuperat. Nu mai mult de saizeci de ani in urma, a suta parte din istoria lumii, al doilea razboi mondial a durat aproape cativa ani buni. Va puteti imagina cat ar dura un razboi mondial cu tot arsenalul militar existent pe planeta azi. Unii ziceti ca lumea n-ar mai apuca ziua de maine. Ei bine, nu se stie nici daca ar mai apuca ora urmatoare.
Aceasta este ce se petrece pe pamant cu "ceva nou" planificat si facut realitate de oameni. In acelasi timp insa, are loc ceva nou si pe pamant si mai ales in cer, coordonat de Dumnezeu si inainte ca omul sa atinga prin propria-i inteligenta si incumeteare "noutatea cea mare" spre care alearga si care ar fi o autodistrugere, Dumnezeu Isi va implini planul Sau cu omul pe care l-a creat si care s-a rasculat impotriva Lui prin neascultare.
"Ceva nou" face si Dumnezeu in fiecare clipa pentru om, pentru a preveni acel "ceva nou" pe care omul il face mereu in dauna sa si pentru a proteja fiinta umana atat cat este hotarat de El. In aceasta competitie de "ceva nou" va castiga El si nu omul.
"Voi face ceva nou, si-i gata sa se intample", spune El. Unele traduceri spun "si deja a inceput sa se intample". Noi receptionam noutatile pe care le fac oamenii pentru ca ne sunt anuntate prin cele mai trambitate reclame. Simtim noi oare, odata cu ele si "noul lui Dumnezeu"? Si El ni-l face cunoscut. El zice:  "Sa nu-l cunoasteti voi oare?"
De obicei, "noul" omului il cunoastem dupa ce l-a facut. "Noul" lui Dumnezeu ni se descopera mai inainte.  Biblia zice: "Nu, Dumnezeu nu face nimic fara sa-Si descopere taina Sa slujitorilor Sai prooroci". Amos 3, 7. Si proorocii fac cunoscut lumii acest lucru prin Cuvantul Scripturii.
Pana unde va merge omul cu "ceva nou" si cat va mai dura, nu stim, dar dupa cum se desfasoara realitatea, interventia lui Dumnezeu este iminenta. De-alungul istoriei, parca intr-un paralelism cu omenirea, Dumnezeu a facut "ceva nou" din ce in ce mai repede si mai de marime, pana ce in zilele noastre in efervescenta grabei umane catre o noutate prin care sa anunte fericirea omenirii prin fortele ei tehnice ale inteligentei, El Isi va incheia planul Sau cu omul facand nu "ceva nou", ci "Totul nou". Proorocul a vazut aceasta.  "Cel ce sedea pe scaunul de domnie a zis:  Iata, Eu fac TOATE lucrurile noi". Apocalipsa 21, 5. In acest dumnezeesc, "toate lucrurile noi", noutatile omului sunt mai putin decat nimic, desertaciuni. Ele  nu-si mai au loc. Le-a trecut vremea. Nici nu trebuiau sa aiba vreo vreme. Au avut-o, nu de drept, ci din nefericire.
 
Ce cuprinde in cele din urma acest "Iata, Eu fac toate lucrurile noi"? Proorocul raspunde: "Apoi am vazut un cer nou si un pamant nou, pentru ca cerul dintai si pamantul dintai pierisera..." Apocalipsa 21, 1. Este posibil desigur, pentru Dumnezeu sa faca alt pamant si alt cer - adica atmosfera lui -, noi, si este posibil ca El sa "innoiasca" pamantul acesta si atmosfera lui inconjuratoare.  Mare este intelepciunea si puterea Lui.  Vom vedea modalitatea in care El va face "toate lucrurile noi" si ne vom minuna.
Si a ramas de raspuns la intrebarea:  El va innoi numai "lucrurile", fie ele si toate, sau va innoi si fiintele?  Desigur ca si fiintele. Doar pentru ele vor fi innoite toate aceste lucruri. Si mai intai, fiintele, oameni vor fi innoiti pentru aceste minunate lucruri noi.
Va inchipuiti ca omenirea asa cum arata ea acum va fi mutata pe un pamant nou cu un cer nou? In nici un caz. Biblia zice: "Caci daca este cineva in Hristos este o faptura noua". 2 Corinteni 5, 17. Aceste fapturi noi, in Isus Hristos, vor forma locuitorii locurilor noi si mostenitorii lucrurilor noi.
 La fiecare "ceva nou" care se petrece pe lume, ganditi-va ca Dumnezeu este si mai inainte cu "ceva nou" al Sau pentru noi, iar noi sa raspundem cu INNOIREA NOASTRA" in Isus Hristos mai grabiti decat graba evenimentelor in competitie.

Benone Burtescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page