Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Harghita: Un tânar din Miercurea Ciuc a dezvoltat în Europa de Sud Est o afacere înfloritoare cu trufe


Un tanar din Miercurea Ciuc a dezvoltat in Europa de Sud Est o afacere infloritoare cu trufe, pornind de la o pasiune pe care o avea in adolescenta - ciupercile. El sustine ca este prima persoana din Romania care s-a gandit ca aceasta activitate are un viitor si, mai mult, a pus bazele unei industrii.
 Foto: (c) GINA STEFAN/ AGERPRES ARHIVA
Fekete Oszkar are 33 de ani si pe vremea cand era inca licean, pasionat de culesul ciupercilor, s-a intalnit cu un tanar din Ungaria, l-a o intrunire a ciupercarilor, iar acesta i-a povestit despre trufe. Interesat fiind de lucrurile noi, Oszkar a mers in Ungaria, s-a inscris in prima asociatie a cautatorilor de trufe din tara vecina, a citit singurele doua carti de specialitate existente atunci, editate in 1911 si 1968, si a pornit in cautarea trufelor, impreuna cu prietenul sau. Norocul a facut sa gaseasca 2-3 kilograme, insa niciun maestru bucatar nu a vrut sa le cumpere.
'Am avut noroc ca am gasit, ici-acolo, 2-3 kg de trufe si atunci am mers sa le vindem la Budapesta. Dar, la restaurante, totii chef-ii ne-au spus ca nu pot sa le cumpere pentru ca, daca noi nu putem sa le furnizam constant, saptamana de saptamana, ei nu le pot introduce in meniu. Si atunci e frumos, dar nu le trebuie', povesteste Oszkar Fekete, pentru AGERPRES, prima experienta pe care a avut-o cu vinderea trufelor.
Dupa acest moment, cei doi tineri s-au gandit ca, daca vor sa dezvolte o afacere din aceasta indeletnicire, trebuie sa pregateasca oameni de la care, ulterior, sa cumpere trufele. Asa a luat nastere primul program de seminarii pentru initierea in cautarea trufelor, care a demarat in 2001, in Ungaria si in 2004, in Romania.
Oszkar isi aminteste ca, la primul seminar din Romania, care a avut loc la Baile Harghita, au participat 14 persoane din toata tara, dintre care 10 sunt si acum cautatori activi de trufe. In cei zece ani care au trecut, aproximativ 500 de persoane din Romania s-au instruit la seminariile respective, iar anul acesta, cei doi tineri au decis sa nu le mai organizeze deoarece 'am imprastiat cunostinte, s-a format industria de baza si acum trebuie sa trecem la un alt pas, acela de a forma aceasta industrie'.
Intre timp, cei doi deschizatori de drumuri in aceasta industrie si-au infiintat doua firme, Truffoir SRL—Romania si Truffleminers—Ungaria, si au ajuns sa cumpere trufe din Romania, Ungaria, Serbia sau Bulgaria si sa le vanda la distribuitori care, la randul lor, le furnizeaza restaurantelor renumite din toata lumea.
Oszkar spune ca, saptamanal, din Romania, cumpara intre 500 si 1000 kg de trufe, in tara noastra dezvoltandu-se mai mult cautarea trufelor de vara, cele negre, care sunt mult mai usor de gasit.
'Trufele negre de vara se gasesc de la 0-10 cm, iar trufele albe de la 10 la 70 cm. Cainele de cautare arata locul si trufarul sapa groapa, ca sa gaseasca trufele. Noi, acum, avem, saptamanal, intre 500-1000 kg de trufe negre, pe care le cumparam si le vindem din Romania. Paralel cu aceasta, trufe albe gasim 5-10 kg, numai in octombrie-noiembrie, pentru ca au o perioada foarte scurta de productie. Ideea este ca atunci cand vorbim despre trufe vorbim despre mai multe specii, care se cauta in diferite zone, cu cunostinte diferite, cu valoare gastronomica si financiara total diferite', explica Oszkar Fekete.
Despre trufele negre, tanarul harghitean afirma ca 'sunt cele mai comune' si au ajuns sa nu mai fie considerate o delicatesa din cauza ca pe piata exista o cantitate foarte mare. Acestea sunt folosite acum in industria alimentara, pentru a imbunatati unele produse, cum ar fi salamul sau cascavalul, in vreme ce in marile restaurante se folosesc trufele de iarna sau cele albe.
In cee ce priveste pretul trufelor, acesta este foarte diferit si depinde de foarte multe aspecte. La trufele negre, de vara, pretul la producator poate oscila drastic, iar diferenta este data, in special, de momentul in care sunt culese. Daca inainte de 15 septembrie are un pret si se numeste trufa de vara, dupa 15 septembrie se numeste trufa de Burgundia si costul ei se poate dubla.
'Francezii au introdus aceasta diferentiere, din motive de marketing. De la 15 septembrie, pe perioada de toamna, trufele se maturizeaza mai bine si devin calitativ mai bune, dar este exact aceeasi specie. Dar se foloseste si aceasta diferentiere ca sa se dubleze pretul. Daca inainte de 15 septembrie trufa de vara a fost 80 euro, la producator, s-ar putea ca, in doua zile, sa fie 130 sau 150 Euro, pentru ca deja se numeste trufa de Burgundia', a precizat Oszkar Fekete.
La trufele albe, pretul este de 10 ori mai mari fata de trufele de Burgundia si de 20-30 de ori mai mare decat cele de vara. In plus, pretul la restaurant este mult mai ridicat decat cel pe care-l practica trufarii.
'La trufari este un pret de baza, la un comerciant se mai adauga ceva, la distribuitor inca ceva, ajunge la restaurant care, in general, dubleaza pretul la farfurie. Deci, este un lant foarte lung si (..) s-ar putea ca de la 50 euro, cat primeste trufarul, aceeasi trufa sa ajunga la 400 de euro in farfurie, la restaurant', precizeaza Oszkar.
El vrea sa spulbere si mitul ca exista o bursa a trufelor si spune ca pretul este dictat de piata, in special de italieni care sunt 'lideri mondiali in afacerea cu trufe', Italia fiind si tara cu cel mai mare consum.
In tara noastra, se consuma trufe in restaurante din Bucuresti, Timisoara sau Cluj, existand chiar si la Miercurea Ciuc unul care are in meniu astfel de produse, dar pentru ca numarul lor este foarte mic, firma lui Oszkar nu are desfacere in Romania.
Tanarul din Miercurea Ciuc sustine ca nu s-a gandit niciodata la aceasta activitate ca la o afacere, ci ca la o pasiune pe care si-a dezvoltat-o. In plus, chiar daca el si prietenul lui au fost primii care au initiat aceasta activitate in Romania, stie ca ei nu pot face totul si de aceea spune ca nu are nicio problema cu concurenta.
'Eu niciodata nu m-am uitat la aceasta activitate ca o afacere, eu am facut pentru ca mi-a placut si in momentul de fata tot asa abordez aceasta tema. Si chiar daca acum devine tot mai greu (...) incercam sa ne pastram pozitia pe piata, pentru ca noi intotdeauna suntem cei care am fost cu un pas inainte si ceilalti veneau dupa noi. In momentul de fata, deja pregatim pasul urmator, pe care nu-l vom spune, si sper ca de anul acesta sa pornim cu idei noi. Intotdeauna am gasit ceva nou in aceasta industrie si chiar mi-a placut, nu mi-am facut probleme cu concurenta', subliniaza Oszkar.
El a adaugat ca, in Romania, nu exista deocamdata o legislatie care sa reglementeze aceasta activitate, atat pe cea a trufarului cat si statutul cainelui de cautare si spune ca este deschis sa se implice in elaborarea acesteia, atunci cand 'industria va cere asta, cand va fi o necesitate'.
AGERPRES (autor: Gina Stefan, editor: Diana Dumitru )

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page