Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SERIALUL DE TELEVIZIUNE „SULTAN SULEIMAN MAGNIFICUL”

Magdalena BRATESCU

Serialul turcesc „Sultan” subintitulat “Veacul magnific”, realizat de Tims Productions, face furori in 43 de tari si e urmarit de 200 de milioane de telespectatori. Dramele televizate sunt foarte populare in Turcia, tara care exporta telenovele cucerind publicul si castigand averi de pe urma lor. Desi o ora de filmare pentru un serial de calitate costa nu mai putin de 100 de mii de dolari, anul trecut,  exportul de soap opera a adus Turciei 130 de milioane de dolari!
Unele seriale turcesti atrag mai mult femeile, altele au audienta predilect masculina, dar au fost si din cele cu tenta politica, ca Ayrilik care, descriind din punct de vedere musulman subiectiv viata palestinienilor sub ocupatie militara israeliana, a starnit valuri de proteste.
Telespectatorii israelieni lipsiti de prejudecati, amatori de suspens, aventuri de dragoste, istorie romantata, interioare somptuoase, costume din matasuri, brocart, catifea, impodobite cu bijuterii montate in pietre colorate, peisaje sublime, scene de lupta si interpreti de mana intai, se vor delecta de duminica si pana joi, intre orele 17 si 19, urmarind canalul rusesc 9 HOT, cu traducere in limba ebraica.
„Sültan Süleyman” are la baza viata sultanului cu cea mai lunga domnie din istoria Imperiului Otoman. Urcat pe tron la varsta de 26 de ani, el a urmarit sa construiasca un imperiu mai puternic decat cel al lui Alexandru cel Mare si sa faca din armata turca una invincibila. Pe parcursul domniei sale de 46 de ani, faima lui de razboinic si de conducator s-a raspandit de la Est la Vest. Telenovela descrie intrigile din harem si din palatul imperial Topkapi, cele mai multe intamplari bazandu-se pe fictiune.
 In anul 1520, tanarul Süleyman afla vestea mortii tatalui sau si a urcarii lui pe tronul Imperiului, in timpul unei partide de vanatoare. In drum spre Palatul Topkapi din Istanbul, e insotit de cel mai apropiat prieten al sau, Ibrahim. Concomitent, din Crimeea, traversand Marea Neagra, pleaca o nava ce duce fete crestine ca daruri la acelasi palat. Printre ele, se afla si Alexandra Lisowska, fiica unui preot ortodox ucrainean, rapita si dusa cu forta in sclavie de corsarii tatari din Crimeea, dupa ce i-au ucis intreaga familie si logodnicul. Destinul o va aduce ca sclava la palatul sultanului, pentru ca ulterior, devenind favorita si nascandu-i fii, sa-l determine pe Süleyman sa o ia de sotie, fapt nemaiintalnit in istoria musulmana. Prin varsare de sange si intrigi, ea va conduce alaturi de el, devenind faimoasa in tot Imperiul Otoman ca Hürrem Sültan (Sultana vesela), cunoscuta in Europa ca Roxelana.
Serialul il prezinta pe Sultan (Halit Ergenç, un actor carismatic) consolidandu-si puterea, pedepsind prin executii pe vizirii corupti, intarind statul de drept prin aplicarea legilor, primind diplomati straini si pregatind armata pentru campaniile militare. Actiunea se axeaza si pe idile romantice, pe animozitatile dintre prima doamna, mama primului nascut (Nur Fettahoglu), pe rolul jucat in desfasurarea evenimentelor de Valide, mama sultanului (interpretata magistral de Nebahat Çehre), pe legatura amoroasa a favoritei (Meryem Uzerli, nu indeajuns de frumoasa si nici de tanara, dar desigur fiecare cu gustul lui!) care intra si iese din gratiile sultanului, pe iubirea dintre sora sultanului (Selma Ergeç, intruchiparea delicatetei) si Ibrahim (Okan Yalabik, bine ales ca barbat sentimental si luptator abil).
Telenovela a iscat vii controverse si multe reclamatii din partea telespectatorilor musulmani care au criticat lipsa de respect, indecenta si portretizarea lui Süleyman ca “hedonist”, sustinand ca realitatea despre acest personaj este prezentata trunchiat. Consiliul Suprem al Radioteleviziunii din Turcia a primit 70 de mii de plangeri si a cerut canalului Show TV sa-si ceara scuze in public pentru expunerea eronata a intimitatii unui erou al istoriei. Chiar si primul ministru  Erdogan a  condamnat serialul  afirmand ca „prezinta tinerei generatii istoria Turciei intr-o lumina negativa.” Un parlamentar a amenintat cu scoaterea inafara legii a productiilor de acest gen care “falsifica figurile istoriei”. Au fost si grupuri de islamisti si de nationalisti care au protestat in fata studiourilor de productie. Dar fara succes. Serialul continua sa fie foarte popular si se bucura in mod constant de un nivel ridicat de audienta.
Desi vine din Turcia cea ostila Israelului, totusi telespectatorii nostri, amatori de povesti gen “1001 de nopti”, pot spune  “çok sevyorum!” adica,  ne place foarte mult...
------------------------------------
Magdalena BRATESCU
Bucuresti
iunie 2014
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page