Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SA VEZI SI SA NU CREZI... SA FIM SERIOSI!

Mircea Radu IACOBAN

Intre categoriile cunoscute de umor (umor negru, umor popular, umor absurd, umor englezesc, umor macabru s.a.m.d.) trebuie s-o includem si pe aceea propusa de Dorel Schor: „umor cumsecade evreiesc”. Doctorul Schor si-a publicat prima carte in urma cu 40 de ani la editura ieseana „Junimea” si s-a inscris repede in lista debuturilor confirmate printr-o  prezenta  scriitoriceasca stimabila si productiva. Revine, dupa patru decenii (rastimp in care a mai publicat la Iasi, dar si la Bucuresti, Tel Aviv, Madrid) cu o  carte ce am putea-o numi chiar „de identitate”, fiindca rezuma selectiv si exprima condensat datele unei personalitati de certa originalitate in lumea atat de diversa a literelor inceputului de veac.
Volumul se intituleaza „Sa fim seriosi!” si poarta subtitlul poznas „Umor cumsecade evreiesc” – ce invita la identificarea caracteristicilor acestei categorii de umor care nu-i deloc noua nascuta, ci provine dintr-o veche si prestigioasa familie de spirite, pentru intaia data definita ca atare printrio  sintagma pe cat de jucausa, pe atat de exacta. As incadra-o  intre limitele „umorului  liant”, cel  care, dupa  cum spune definitia, „anima atmosfera fara ca nimeni sa se simta stanjenit”, furnizand „o tonica senzatie de unitate”. N-as vrea sa ma autocitez reluand fraze din postfata la cartea „Inger cu coarne” („Junimea”, Iasi, 2007 si „Niram Art” Madrid,  2012), dar nici vad de ce ar trebui sa reformulez o  caracterizare care, iata, se confirma pe deplin: „Schor este un blajin inzestrat cu ascutit simt al umorului, deosebit de sensibil, capabil sa dibuiasca cele ascunse dincolo de aparente, moralist «cu manusi», care nu apeleaza la sentinte contondente, ci la terapia subtila, inteligenta, a umorului fin – pana la urma tot coroziv”.
Chiar autorul se explica: „De multe ori cand cititorul rade, as prefera sa zambeasca!”. Sub semnul zambetului suveran se aseaza si noua aparitie editoriala ce inmanunchiaza aforisme si schite selectate dintr-o fasta recolta scriitoriceasca intinsa de-a lungul a patru decenii si exercitata cu egala aplicatie in perimetrul umorului de situatie, de limbaj, de caracter.  Mirodan l-a numit „un scriitor umoristic de exceptie”, iar Roni Caciularu, prefatatorul cartii nou aparute in Colectia „Opera omnia” a Editurii „Tipo Moldova”, il trece pe Schor printre scriitorii inspirati din „virtutile pacatului”. Toate – dar absolut toate –  schitele din volumul „Sa fim seriosi!” pot constitui argumente, unele proze atingand chiar cotele excelentei. Iesind totusi, uneori, din tiparul stramt situatie-limbaj-caracter.
Inspirata schita „Teste de cultura”, de pilda, nu se nutreste nici din incursiuni in caracterologie, nici din aventurile limbajului, nici din comicul de situatie, ci opereaza dezinvolt intr-un alt registru, cel apt sa sugereze, prin strengareasca imitatie, stupiditatea tantosa si ridicola a celor ce oficiaza a-cultural taman in postata culturii. Iata cateva mostre-sugestie propuse de Schor in trena „testelor de cultura” prezente in mai toata presa mapamondului: TIBIA – a/ localitate din Egiptul antic, capitala regatului pe vremea lui Amenothep, al doilea cuceritor al Nubiei; b/ element arhitectural in partea inferioara a frontonului sau arhitravei centrale; c/ axul principal in mecanismele bazate pe osii si arcuri tridiferentiale. PERONEU: a/unul dintre fiii regelui Priam, ucis in lupta de Menelaos sub zidurile Troiei; b/ lant muntos alcatuind granita naturala dintre Franta si Spania; c/ perioada istorica din neoliticul tarziu, caracterizata prin aparitia primelor arme si unelte cizelate”. E-o incursiune plina de haz in lumea noastra tele-culturalizata, plina de paradoxuri („Cei care nu au de lucru, fac demonstratii, cei care au de lucru fac greve”, ”Daca  vrei sa fii in rand cu oamenii, treci la coada”, „Toate generatiile sunt de sacrificiu”, „Cine pupa sus, scuipa jos”...) Aforistica lui Schor, etalata cu rigoare de metronom in paginile revistei israeliene „Expres Magazin” ilustreaza dimensiunea tonic-inalta a cugetarii in zodia paradoxului si absurdului, amandoua nutrite din „virtutile pacatului”. Si cum „ceea ce e frumos nu poate fi prea complicat”, cartea se citeste lesne, cu placere, dintr-o suflare,  chiar daca invita, uneori, si la reveniri asupra paginii, spre intreaga deslusire a sugestiilor de reala si surprinzatoare subtilitate. O carte-bucurie.

Mircea Radu IACOBAN
Iasi, iunie 2014
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page