Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

EXEMPLARITATEA MONOGRAFIEI si statuarea ei ca traditie vie, mereu îmbogatita, mereu ca un echilibru între mostenire si devenire, precum tenacea înnoire a cercurilor de copac



Anul trecut, vorbeam despre o monografie publicata in 2004 si pastrandu-si exemplul vreme indelungata tocmai datorita unei structuri foarte solide si ca informatie si ca expunere. Incercand sa stimulam redactarea altor monografii asemanatoare, care, peste frumuseti literare sau evocari istorice, sa poata fi considerate si manuale ale devenirii unor locuri, noi atunci scriam: „...Toate disciplinele care se invata pe lume, ca si toate stiintele care studiaza si imping deopotriva tehnica si mersul civilizatiei sunt apte a face parte dintr-o monografie, alcatuirea ei neprezentand nici oprelisti nici preferinte si totul putand sa se justifice prin baza de documente existente si prin capacitatea monografului de a cuprinde si a exprima informatia din ele. Si, tocmai aceasta este imponderabila reusitei unei monografii. Pentru ca existenta umana este diversa si ca traire si ca act creativ, iar multitudinea conditiilor de mediu ii accentueaza aceasta diversitate, ea putand fi abordata din orice unghi. Iar lipsa de structura in conceptia monografului poate conduce la esec informational tocmai cand el inghesuie, nedigerata, tot mai multa informatie, sau cand insiruie documente fara sa le gaseasca o semnificatie unitara”...
Era o pledoarie de care au tinut seama multi autori  si multe consilii locale ce au inceput a arata asemenea pretentii fata de acestia, tocmai in ideea ca dorinta noastra era: „...de a stimula publicarea unor monografii valoroase, incercarile de a indruma autorii spre anumite structuri monografice care sa fie superioare improvizatiei sau simplei ambitii autoriale si sa dea cursivitate lecturii printr-un flux de informatii interesante, apte sa retina atentia lectorului si sa-i dea sentimentul de noutate necesara cunoasterii sale, se exemplifica prin cartea despre care vorbim astazi”...

Si incepeam a descrie respectiva monografie, afirmand, tocmai pentru a sublinia modelul, faptul ca: „... ne aflam in fata unui exemplu meritoriu de elaborare, in fata – nu a unei ambitii personale sau locale – ci a unei carti demne de orice biblioteca, a unui volum interesant si prin structura si prin continut, dar si prin ceva in plus, care tine de mestesugul autorilor, de priceperea lor nu doar de a sintetiza informatia, ci de a o topi unitar prin realul talent de a comunica cititorului nu numai date, ci si idei personale, adica un continut de filosofie de viata, de intelegere, comentare si explicare a ei la nivelului comunitatii umane pe care si-au propus s-o portretizeze. Pentru ca aceasta monografie, purtand pe coperta o imagine ecvestra a lui Vlad TEPES cel de acum cinci secole si jumatate, insotita cu numele localitatii Vulcana-Bai si cifra 400 este cu atat mai personala si mai specifica localitatii, cu cat structura ei poate constitui pentru alti autori un model de structurare ”...
Dar iata ca, asteptand roadele apelului nostru (pe care, repetam angajamentul de a le primi cu drag, a le consemna ca atare si a le populariza exemplul ca model pentru altele), primim si un volum mai impresionant decat cel publicat cu zece ani in urma, tot cu o imagine a lui Vlad Tepes insotita de numele localitatii Vulcana-Bai. Numai ca, in locul cifrei 400, care ar fi trebuit sa ajunga acum, in mod normal sau matematic la 410, se afla nici mai mult nici mai putin cifra 558, ca si cum, in acesti zece ani cati au trecut de la anterioara editie, varsta acestei pitoresti comune dambovitene a crescut cu una suta patruzecisiopt de ani... Iar, pe masura ei, si paginile cartii.

Nu e vorba de o minune, ci de truda. Truda monografului, care acum nu mai este doar autorul, doctorul Dinu Mares, urmasul unei familii de vechi prestigiu vulcanean, ci intregul Consiliu local preocupat sa largeasca si sa adanceasca datele in asa fel incat oricare dintre cei 3000 de locuitori ai satelor comunei sa se regaseasca, ei, sau familiile lor, sau blajinii lor ale caror nume stau scrise pe crucile de pomenire, sau statistica numelor lor, a preocuparilor lor gospodaresti, mestesugaresti sau profesionale, a faptelor lor de arme sau de viata civila, a semnificatiilor pe care le reprezinta in mutatiile sociale etc. etc. sa fie oglindite monografic printr-o cercetare continua.
Si iata ca aceasta cercetare continua, care-i da dreptul autorului chiar sa emita ideea ca orice monografie care se respecta ar trebui revazuta si adaugita la fiecare zece ani, aduce vulcanenilor si marea surpriza a extinderii in veac a existentei lor obstesti cu inca 148 de ani, conform adancirii actelor istorice ale epocii, ajungand din vremea lui Radu Serban (1602-1611), in cea de mare glorie a lui Vlad Tepes din domnia de la 1456 la 1462. Si astfel, ei isi pot adauga la acordurile imnului comunei pe care li l-a compus Miltiade Nenoiu, mandria unor versuri de genul:

Vulcana – Bai e un pamant
Muncit de noi s-aduca rodul
Pe ctitoria cu loc sfant
Cladit de Tepes-voievodul!

Dar inspiratia, adevarata inspiratie, nu consta doar in asemenea versuri. Ea se manifesta plenar in stradania de perfectionare continua pe care ne-o demonstreaza o asemenea carte ale carei editii se aseaza precum cercurile in fibra lemnului: Este vorba de un model  care poate fi preluat intru exemplaritatea actlui de alcatuire, chiar a istoriei noastre, prin asemenea monografii, statuarea lui ca tradite vie, mereu imbogatita, mereu ca un echilibru intre mostenire si devenire, precum tenacea innoire a cercurilor de copac.
Corneliu LEU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page