Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Un roman la Departamentul de Stat

A fost un adevarat artizan al informatiilor americane in domeniul comunicatiilor. In 1917, a condus primul curs pentru formarea a 80 de decriptori ai armatei. Dupa Primul Razboi Mondial a infiintat si a condus Serviciul de Informatii si Transmisiuni, care se ocupa de decodificarea comunicatiilor interceptate de armata americana. In plin "Razboi Rece", serviciul pe care-l conducea a fost inclus in cadrul Agentiei Nationale de Securitate (NSA) - parte integranta a Departamentului de Stat - iar el a fost cooptat ca si consilier special in cadrul acestui important organism american.

William F. Friedman - geneticianul pasionat de criptanaliza - un roman nascut in Basarabia, este considerat astazi unul dintre pionierii criptanalizei, un domeniu putin cunoscut, dar foarte important in ceea ce priveste obtinerea de informatii. S-a spus si se spune si acum cu deplin temei ca "cei care detin informatia, detin de fapt puterea". In razboi, dar si pe timp de pace, aceasta afirmatie a putut fi verificata pe deplin de nenumarate ori. Pe masura ce statele si-au definit doctrina nationala de aparare, au indentificat potentialele pericole la adresa sigurantei nationale, dar si potentialii inamici, nevoia de informatii a crescut progresiv. In acelasi timp si modalitatile de obtinere s-au diversificat. Constiente de aceste realitati, statele au incercat sa-si protejeze informatiile si in primul rand pe cele transmise prin comunicatiile fir, telegraf sau radio. Ca o prima masura luata pentru realizarea acestui deziderat a fost cifrarea (codificarea) mesajelor transmise. Dar asa cum s-a dovedit, nici aceasta masura nu a dus la secretizarea deplina a mesajelor. Si asta pentru ca au aparut "spargatorii de coduri", intr-un fel "parintii spirituali" ai hackeri-lor de azi. William Friedman a fost unul dintre primii "spargatori de coduri", dar si cel care a pus bazele primului serviciu cu adevarat competitiv, organizat si cu obiective clar structurate privind interceptarea si decodificarea comunicatiilor.

De la Chisinau, la Washington

Nascut in 1891, la Chisinau, in Basarabia, ca fiu al unui functionar administrativ, tanarul Wollf (devenit William dupa americanizare) Friedman a dovedit de mic copil o inzestrare precoce pentru cercetarea stiintifica. O inteligenta nativa dublata de o perseverenta iesita din comun l-au impus ca pe un tanar capabil sa rezolve orice problema care cerea un efort de gandire considerabil. Prigoana antisemita practicata de autoritatile tariste - Basarabia era provincie a Imperiului Tarist - l-a determinat insa pe tatal sau sa emigreze cu intreaga familie in America. Aici, tanarul Friedman a urmat studii de genetica, dar nu s-a implinit profesional in acest domeniu, aflat si el la inceput de afirmare. Pasiunea sa pentru descifrarea mesajelor criptate l-au adus in atentia armatei, care l-a recrutat intr-o unitate de informatii. In timpul Primului Razboi Mondial a condus primul curs pentru formarea a 80 de decriptori ai armatei. Tot atunci, impreuna cu sotia sa Elisabeth, cei doi Friedman au reusit sa sparga codul principal de campanie al armatei germane. Notabila este si performanta sotiei sale - foarte elogiata de englezi - care consta in faptul ca reusise de una singura sa sparga codul folosit de nationalistii hindusi in razboiul dus de acestia impotriva englezilor. Demobilizat dupa terminarea razboiului, Friedman a primit insa o provocare interesanta din partea Companiei American Telephone and Telegraph. Aceasta realizase de curand o masina de cifrare ultramoderna - de care era foarte incantata - si pe care dorea sa o scoata pe piata. Friedman trebuia sa incerce sa descifreze mesajele cifrate si implicit sa afle mecanismul de functionare a masinii.

Dupa 4 luni de munca sustinuta, timp in care a muncit zilnic cate 12 ore pe zi (fara ragaz la sfarsit de saptamana), Friedman a descifrat mecanismul de functionare, dezamagindu-i pe cei din conducerea companiei. In schimb a atras atentia celor de la Departamentul de Stat din Washington.

Enigmaticul Friedman si "jocurile mintii" sale

William Friedman si sotia sa au fost angajati de Departamentul de Stat si au primit sarcina sa organizeze Serviciul de Informatii si Transmisiuni, serviciu care incepand din 1929 se ocupa si de cifrurile diplomatice. Imediat Friedman a trecut la recrutarea a 7 dintre cele mai stralucite minti din domeniul matematicii. Peste cativa ani, va mai recruta inca 4 matematicieni americani, ajungand in total la 11. Toti acestia ii vor sta alaturi pe parcursul urmatorilor 40 de ani. Sarcina principala a serviciului pe care il conducea era aceea de a ataca codurile si cifrurile unor puteri importante ale timpului, presupuse a fi potentiali inamici ai SUA.

In 1930, tintele principale erau Japonia si Germania. Tot de atunci au inceput sa circule si diverse anecdote despre apetitul nemarginit al lui Friedman pentru "jocurile mintii". Spre exemplu, de sarbatori, angajatii serviciului isi trimiteau felicitari cu mesaje cifrate, pe care trebuiau sa le descifreze pana la inapoierea la serviciu.

Un alt exemplu: la receptiile organizate acasa de catre familia Friedman pentru angajatii serviciului, acestia - dupa servirea primului fel de mancare - primeau un mesaj cifrat cu locatia si ora unde se va servi felul doi al meniului. Dupa ce ajungeau acolo si serveau cel de-al doilea fel din meniu, primeau un al treilea mesaj criptat, care le indica locatia si ora unde se va servi desertul.

Spargerea codului japonez

Inspirati de masina de cifrat "Enigma" realizata de germani, japonezii au trecut la realizarea propriei lor masini de cifrat, dar una cu mult mai complexa. Japonezii considerau masina de cifrat germana ca fiind vulnerabila, fapt pe care de altfel l-au comunicat si germanilor, care insa nu au tinut seama de opinia acestora.

Observatiile japoneze aveau sa se dovedeasca reale, deoarece englezii - lucru ce avea sa se afle dupa razboi - reusisera sa descifreze mecanismul masinii "Enigma". Masina japoneza de cifrat avea insa doua nivele de cifrare, o baterie cu sase nivele, comutatoare cu 25 de puncte de contact, o placa cu circuite imprimate intersanjabila si un cablaj foarte complicat. Operatorul era cel care decidea ce cheie de cifrare anume trebuia sa fie utilizata, iar cheia de cifrare era schimbata zilnic. Era de fapt o masina formidabila, cu o capacitate de supercifrare, iar acest lucru i-a pus in mare dificultate pe lucratorii din subordinea lui Friedman. Abia dupa 4 ani de incercari si esecuri repetate, Friedman si lucratorii sai au reusit sa descifreze mecanismul masinii de cifrat. Au inceput apoi "clonarea" masinii, fapt care le-a permis pe toata durata razboiului "sa se insinueze" in comunicatiile japoneze. Printre cele mai notabile succese au fost: aflarea datelor referitoare la intarirea aliantei Japoniei cu Germania, date despre negocierile pentru realizarea Pactului Tripartit, iar in 1941, au reusit sa afle si planul de invadare a URSS de catre Germania. Au comunicat acest lucru englezilor, care la randul lor l-au comunicat rusilor. Stalin insa nu a luat in seama aceasta informatie. Roosevelt a facut aceeasi greseala, dupa ce in decembrie 1941, Friedman si colectivul sau facusera cunoscuta presedintelui informatia potrivit careia atacul de la Pearl Harbor era iminent.

Scrupulele lui Friedman si ultimul mesaj… criptat si acesta

La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, personalul serviciului condus de Friedman a crescut la 5000. Ei au fost utilizati din plin in cadrul "Razboiului Rece". Tot atunci, acest serviciu a fost inclus in cadrul Agentiei Nationale de Securitate (NSA), cea mai importanta structura din cadrul Departamentului de Stat. William Friedman a fost angajat de NSA in calitate de consultant special avand sarcina de a organiza o retea mondiala de interceptare si decodificare a mesajelor cifrate. Puterea capatata peste noapte - practic incontrolabila - l-a surprins neplacut pe Friedman. NSA ajunsese sa absoarba fiecare semnal electronic din lume, sa decripteze chiar si mesajele aliatilor apropiati, fara sa mai vorbim de faptul ca a fost folosita si in spionajul intern, impotriva dizidentilor americani. Principiile morale au invins, iar Friedman a iesit din NSA cu fruntea sus, dar demn. Nu dorea sa fie partas la asa ceva. Unul dintre "parintii criptanalizei" (arta de a intercepta, elabora si descifra cifruri), William Friedman, a murit in 1969 si a fost inmormantat cu onoruri militare, in Cimitirul Arlington. Moartea sa a fost inserata intr-un singur ziar… dar tot intr-o forma cifrata.

Nicolae BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page