Cartea care m-a impresionat cel mai mult a fost o carte veche, prafuita, o Biblie a omenirii. Toti ne regasim in paginile ei. Fiecare scriem pagini din aceasta carte care si-a inceput primul capitol odata cu nasterea primei fiinte de pe pamant. Biblia omenirii apartine universului si instrumentul de scris se afla in mana unui Creator divin. Noi ne facem soarta, sau oamenii sunt purtati de soarta? Totul depinde de continutul acestei magice scrieri sau noi o scriem prin trairea vietii sub forma de exprimare a artei? Fiecare carte are in spatele ei viata unui om. Fiecare dintre noi are propria carte, scrisa sau nescrisa, care contine toate evenimentele vietii. Nu poti compara viata unui om sarman care a murit pentru a-si salva copiii cu cea a unui om vesnic fericit, cu cea a unui bogat bolnav sau cu cea a unuia meschin ce si-a primit pedeapsa de la Creator. Sunt unice, din fiecare poti invata cate ceva si fiecare e captivanta in propriul mod. In acelasi timp, cartea il dirijeaza pe om, pentru ca nimeni nu poate schimba introducerea acesteia si fiecare trebuie sa se descurce in conditiile pe care aceasta le-a oferit. De asemenea, cartile se intersecteaza in unele momente, depind una de cealalta, intriga uneia este scrisa in alta, unele nu ar exista fara altele. Chiar daca unele sunt scurte si altele mai lungi, fiecare este unica si frumoasa. Cartea universala a existentei este cea mai impresionanta pentru ca este formata din toate sentimentele, trairile, gandurile, ideile si dorintele tuturor oamenilor, iar ceea ce apartine omului este minunat.
Alexandra Pergel
Colegiul National "Unirea", Tg. Mures, Romania