Sunt filme a caror actiune spectaculoasa te poate urmari toata viata. Eu, cel putin, imi amintesc o capodopera cinematografica a carei desfasurare pe ecran m-a captivat. Cred ca aveam vreo 13 ani si, pe atunci, mai confundam fictiunea unui film cu realitatea, daca se istorisea biografia unui personaj ilustru. Ei bine, filmul despre care vorbesc era de fapt o poveste despre tineretea lui Thomas Edison, celebrul inventator american (1847-1931), realizat in studiourile de la Hollywood, prin 1932, ca un pios omagiu adus acestuia, la moartea sa. Actiunea se petrecea prin anul 1861, cand Edison era un adolescent cam de varsta mea. Doua evenimente majore se petrecusera la acel sfarsit de veac 19, in USA. Primul de ordin tehnic, anume inaugurarea celei dintai linii de telegraf din America, in mai 1844, pe distanta Washington-Baltimore, care se va extinde rapid in mai toate statele nord-americane. Al doilea era de ordin politic, cand, la 12 aprilie 1861, forte ale Confederatiei Statelor din Sud au atacat Fort Sumter, in apropiere de Charleston, in Carolina de Sud, dezlantuind razboiul civil. Publicul american de atunci era avid sa afle ce se petrecea in tara, asteptand vesti publicate prin ziare. Stirile se procurau anevoie si cu mare intarziere, dat fiind lipsa conditiilor tehnice. Prima agentie de presa fusese intemeiata in USA prin 1811 de Samuel Topliff, un gazetar din Boston, care-si procura si vindea noutatile externe, utilizand ziare aduse de pe alte continente de marinarii si pasagerii corabiilor ancorate in rada portului. In 1825, alti doi gazetari - Gerhard Halock si David Hale vor utiliza telegraful optic "Chappe" si porumbei voiajori pentru a aproviziona cu stiri ziare locale. Un sfert de veac mai tarziu, sase mari ziare din Boston isi vor uni fortele, intemeind ulterior, la New York, agentia de presa "Asociated Press", dispunand de un serviciu telegrafic. Restul ziarelor americane erau ramase la un nivel redus de informare, ca pe vremea lui Halock si Hale. In acest stadiu, adolescentului Edison ii vine ideea de a utiliza telegraful cailor ferate, transmitand stiri de pe front direct de la un ziar, unde se impusese ca asociat, asa tanar cum era. Afacerea a mers de minune. Cum avea mintea plina de idei, nu numai comerciale, dar si tehnice, tanarul Edison inventeaza mai intai pentru uzul presei un telegraf multiplu de transmisie simultana a mesajelor, care va fi preluat mai apoi de posta. Fantezia creativa ii va permite sa ajunga nu numai milionar, dar si un mare inventator, el fiind autorul unor realizari epocale, cum sunt telefonul cu microfonul cu praf de carbune, fonograful si becul de iluminat electric cu dulie si soclu cu filet, asa cum este el cunoscut si astazi.
Se stie foarte putin de faptul ca, mai inainte ca Edison sa fi construit becul electric, romanul Aurel Vlaicu (1882-1913), elev fiind de liceu la Sibiu, va crea si el un bec electric foarte asemanator cu cel de mai tarziu al lui Edison, fapt pentru care va fi premiat de primaria orasului. Sigur, Aurel Vlaicu, devenit unul dintre pionierii aviatiei mondiale, prin constructia unui aparat de zbor, gandit si experimentat de el, nu a avut norocul marelui inventator american, gasindu-si sfarsitul tragic la 13 septembrie 1913, langa Campina, intr-un accident aviatic provocat de mana criminala a spionajului austro-ungar. Dar, pana la varsta de 31 de ani, cand a murit, Vlaicu a mai inventat un tip perfectionat de turbina electrica, considerata prototipul celor actuale, ca si un motor actionat cu arc pentru barci. Si poate creatiile sale tehnice ar mai fi continuat.
Aceste doua istorioare vin sa confirme, impreuna cu nenumarate altele, ca geniul inventatorilor se manifesta de timpuriu si el devine cu atat mai fecund, cu cat este mai stimulat. In Romania, timp de decenii, cat a continuat regimul comunist, s-au pierdut in mod imputabil, ideile unei multimi de tineri creatori, datorita sistemului inchizitorial si oprelistilor ridicate in calea afirmarii oricaror personalitati. Domnea acel nefericit sistem de egalizare sociala, de umilire permanenta a oricarui individ ce se detasa prin inteligenta din randul masei amorfe omenesti. Dupa decembrie 1989, ani de-a randul, Romania nu s-a dezmeticit din intunericul in care fusese tinuta. Cu greu s-a cernut o noua generatie de adolescenti inteligenti, creativi si plini de initiativa, asemanatoare celor interbelice. Este un fenomen senzational, care atesta calitatea nativa a poporului roman din randurile caruia se pot ivi genii. Ar putea fi privita aceasta afirmatie ca o dovada de patetism national, daca realitatea nu ar fi evidenta. Dupa ani buni, in care Romania a devenit un fel de patrie a copiilor abandonati, a aurolacilor si cersetorilor juvenili, o tara - piata de desfacere pentru bebelusi buni de vanzare spre a fi adoptati sau a fi jertfiti fara scrupule in clinici medicale straine pentru a li se preleva organe, iata, deodata, crescuti ca din pamant, s-au ivit zeci si sute de adolescenti eminenti, care concureaza si castiga concursuri si olimpiade stiintifice internationale, dovedindu-se superiori altora din tari foarte avansate tehnico-stiintific. Ba, mai mult, mii de tineri se impun ca eminenti specialisti in Occident, unde se angajeaza dupa terminarea studiilor.
Simptomatic este faptul ca, in ultimul timp, in diverse localitati din Romania au luat fiinta numeroase organizatii nonguvernamentale (ONG-uri) a caror activitate se axeaza pe sprijinirea tinerilor dotati pentru a-si desavarsi studiile si a-si pune in valoare aplicatiile, talentele. Cea mai reprezentativa pare a fi Fundatia Nationala "Henry Coanda" pentru sprijinirea tinerilor supradotati, avandu-l ca presedinte pe profesorul universitar Iulian Cretu. Scopul Fundatiei, declarat prin statute este stimularea materiala si morala a tinerilor care se afirma in scoli, ca varfuri ale promotiilor lor, astfel incat acestia sa formeze in final o elita a intelectualitatii nationale, continuatoare a celei decapitate de regimul comunist. Un produs de exceptie al acestei Fundatii poate fi numit recentul absolvent al Facultatii de Chimie din Iasi, inginerul Marcel Vranceanu. La varsta de 20 de ani, fiind inca un student, el a creat un accesoriu pentru automobile cu cutie de viteza manuala, care produce o reducere a consumului de carburant. Practic, soferul este atentionat cand se depaseste o anumita turatie a motorului, moment in care se schimba treapta de viteza. Astfel, consumul va fi minim. Inventia a fost omologata si prezentata in recentul Salon National de Inventica pentru Tineret, deschis in luna noiembrie la Bucuresti, sub auspiciile Clubului de Inventica "Gaudeamus". Au fost expuse peste 70 de inventii facute de 40 de tineri ingeniosi, elevi si studenti, membri ai clubului. Este pentru a patra oara cand se desfasoara acest salon original, demonstrand genialitatea unor adolescenti, al caror indice de inteligenta se ridica mult peste limitele standard mondiale. In actualele conditii economice nu numai ale Romaniei, ci in general planetare, creatiile tinerilor romani sunt foarte pretioase, tradand atat rolul lor practic, utilitatea, cat si preocupari extrascolare putin obisnuite la copii. Printre "micile" inventii ale copiilor s-au numarat un dispozitiv de racit mancarea, un pat desteptator, nasturele care nu se coase, capacul pentru borcane ce nu permite alterarea continutului recipientului chiar daca acesta nu sta la rece, un ac de cusut ce nu prezinta dificultati la introducerea atei. Dar sunt si altele destinate industriei, ce conduc la cresterea productivitatii si a profitului. Extrem de ingenioasa pare a fi, de exemplu, inventia unui sistem de transformare a zgomotului in energie electrica. Alte inventii remarcabile sunt caloriferul electric cu consum infim de energie, generatorul de aerosoli, dispozitivul laser pentru directionarea extrem de fina a burghiului (spiralului) de bormasina, un sistem de umplere cu cerneala a cartuselor de imprimanta, fara ca acestea sa fie scoase din aparate si multe altele. Premiul intai la recentul salon al adolescentilor a fost atribuit lui Gabriel Pintea, care a creat, intre altele, un dispozitiv de avertizare impotriva furturilor de petrol din conducte. Un alt premiu a fost decernat unui grup de micuti elevi care au creat un ceasornic electric, functionand cu bioenergia unui ...mar.
Din pacate, statul roman nu se implica in incurajarea genialitatii acestor tineri. Orice inventie trebuie protejata, se stie, prin inregistrarea ei. Insa obtinerea unui brevet costa 100 de euro, bani de care in genere nu dispun elevii si studentii. Pe de alta parte nu exista nici un interes in a promova investitii pentru aplicarea inventiilor copiilor, prin acordarea de facilitati celor care se ofera a produce pe scara industriala creatiile tinerilor. O serie de inventii ale adolescentilor romani au fost deja prezentate si premiate in saloane internationale, primind oferte de parteneriat cu firme straine. Investitorii romani nu se grabesc insa, desi copiii nu pretind cine stie ce sume pentru inventiile lor. Este, daca vreti, o proba clara a lipsei de initiativa din economia romaneasca.
Gh. Bratescu