Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

REPORTAJ Istoria nestiuta a fondatorului primul teatru din România, spusa de urmasul sau


Unul dintre cei mai cunoscuti primari sasi din istoria Sibiului, Klaus Iohannis, a decernat sambata seara o stea de excelenta urmasului celebrului Martin Hochmeister, cel care in urma cu 226 de ani reusea sa construiasca primul teatru din Romania, o mostenire culturala care astazi a transformat urbea intr-o veritabila scena, cu un festival international de teatru, al treilea ca importanta din Europa.
 Foto: (c) Isabela Paulescu / AGERPRES FOTO
"Este o onoare pentru mine si o bucurie sa-i pot decerna o stea de excelenta, de recunoastere pentru constructia primului teatru din Romania, la Sibiu, pentru tiparirea primei publicatii din Transilvania, pentru fondarea primei librarii din spatiul romanesc, pentru contributia sa in viata orasului Sibiu", a spus, la inmanarea distinctiei, Klaus Iohannis.
Urmasul unei familii foarte bogate, cu o vechime de peste trei secole in Transilvania, Martin Hochmeister, un specialist in telecomunicatii, stabilit la Munchen (Germania) a fost cel care a primit steaua stramosului sau, o stea similara ramanand pe Aleea Celebritatilor din apropierea primului teatru din Romania, actualul sediu al Filarmonicii de Stat din Sibiu.
Dupa mai bine de doua secole de la deschiderea primului teatru din Romania, pe aceeasi scena, Martin Hochmeister, in varsta de 65 de ani, marturiseste ca ar fi venit oricum la Festivalul International de Teatru din Sibiu, chiar daca nu primea aceasta distinctie. Desi a plecat din 1970 din Romania, Martin Hochmeister vorbeste foarte bine limba romana. Insotit de sora sa, stabilita si ea tot la Munchen (Germania) si fratele care traieste la Viena (Austria), Martin Hochmeister spune ca cea mai mare mandrie a familiei lor este ca "si in ziua de astazi se joaca teatru in acest turn."
"Eu sunt a opta generatie. Traditia familiei spune ca primul nascut baiat intotdeauna se numeste Martin. Ne-am pastrat si radacinile la Sibiu, chiar daca intre timp a trebuit sa ne mutam. Venim cu draga inima, de fiecare data, inapoi in oras si ne bucuram de dezvoltarea sa. A trebuit sa plecam la sfarsitul anilor 1970 pe timpul lui Ceausescu, atunci aveam 21 de ani. Sunt stabilit la Munchen, impreuna cu sora mea, am un frate la Viena. Am fi venit oricum la Festivalul International de Teatru si fara aceasta diploma", a declarat pentru AGERPRES, Martin Hochmeister.
Acesta marturiseste ca istoria familiei merge mai departe, pentru ca are doi baieti, iar cel mai mare poarta tot numele de Martin Hochmeister.
Primul Hochmeister care a intrat in istoria Romaniei ca cel care a pus bazele primului teatru s-a numarat printre cei mai darnici oameni bogati din Ardeal. Acesta a investit jumatate din averea sa in cultura. Primii urmasi ai lui Hochmeister i-au urmat exemplul. Fiul lui Hochmeister a fost un bun primar al Sibiului si a recladit teatrul distrus de un incendiu.
"Stramosul nostru a construit o biblioteca si o tipografie la Cluj, pe care le-a donat universitatii si primariei de acolo. Fiul lui, primar, a reconstruit din banii lui teatrul. Pe vremea aceea orasul a avut doar patru intrari, el a facut a cincea intrare care atunci se numea Poarta Teatrului. Eu sunt doar iubitor de teatru, nu imi castig banii din asta, sunt spectator. Despre mostenirea ramasa? Este bogatia culturala care este importanta, nu cea materiala. Chiar si primul Martin Hochmeister si al doilea au daruit jumatate din averea lor orasului. Niciodata nu a fost o prioritate ca stramosii nostri sa stranga bani pentru familie, ci au avut in vedere comunitatea", povesteste urmasul lui Martin Hochmeister.
Mostenirea materiala ramasa familiei Hochmeister nu inseamna pentru urmasii din Germania si Austria decat "portrete, tablouri, diverse obiecte care ne sunt foarte apropiate de inima, amintiri de familie." Asta pentru ca au fost si alti stramosi mai recenti, unii care au risipit banii si bunurile.
Pentru milioane de turisti, spectatori, teatrul de la Sibiu este de nepretuit.
Intrebat de corespondentul AGERPRES daca se va reintoarce definitiv in Romania, Martin Hochmeister a raspuns, zambind, "poate, la pensie", si a afirmat ca deocamdata castiga suficient de bine ca sa isi permita sa vina constant la Sibiu.
Totusi exista amanunte din istoria Sibiului si a familiei Hochmeister cunoscute doar de pasionatii de istorie. Familia Hochmeister a ridicat Sibiul prin cultura si l-a protejat ulterior de ciuma si alte boli ale vremii, investind masiv in ceea ce in zilele noastre se cheama statie de epurare, prima filtrare a apei potabile aduse in Sibiu.
"Secrete nestiute? Exista contributii majore pe care ei (stramosii n.r.) le-au facut, cunoscute doar de cei care cerceteaza. Unul din stramosi a avut grija ca apa potabila care astazi se aduce la Sibiu sa fie tratata, asa ca Sibiul avand aceste proiecte, orasul a fost foarte putin afectat de boli precum ciuma. Nu se stie acest lucru foarte mult, dar este dovedit ca in Sibiul de pe timpul acela erau mai putine maladii si fiind aceasta viziune au avut grija de sanatatea publica", a spus Martin Hochmeister.
Primul teatru din Romania, numit astazi Sala Thalia, este o adevarata bijuterie arhitecturala, refacuta de trei ori dupa mai multe incendii. Sala a fost construita in 1787 de Martin Hochmeister, fondator si al primei librarii de pe teritoriul Romaniei. Subsolul salii Thalia pastreaza si astazi o parte din zidul de aparare a cetatii medievale a Sibiului.
Martin Hochmeister senior, cel care a trait intre 1740 si 1789, s-a nascut la Sibiu, a fost tipograf, editor si librar. In 1777, in urma unei audiente la imparateasa Maria Tereza, primeste dreptul de a deschide o tipografie proprie. In 1778, Josef Hulverding, conducatorul unei trupe de teatru, infiinteaza la Sibiu prima revista de teatru din Ungaria — 'Teatrul Wochenblatt fur das Jahr 1778' (Foaia saptamanala teatrala pentru anul 1778), Un an mai tarziu, tot in urma unei audiente la imparateasa, primeste dreptul de a deschide prima librarie publica din Transilvania.
In 1782 a amenajat o biblioteca, prima de acest fel din Transilvania. In 1784 editeaza ziarul ?Siebenburgische Zeitung' primul ziar politic din Transilvania.
Anul 1787 este un an de cotitura pentru teatrul sibian. Magistratul orasului a cedat lui Martin von Hochmeister terenul dintre Turnul Olarilor si Turnul Lacatusilor, impreuna cu Turnul Gros, pentru construirea unui teatru. Cladirea a fost inaugurata la 1 iunie 1788.
Deschide apoi o tipografie la Cluj unde va publica prima publicatie de limba maghiara, 'Erdély-Magyar Hir-Vivo' sau 'Hiradó'. El va tipari si prima publicatie de limba romana, 'Foaie romaneasca pentru econom' in 1789.
Fiul cel mai mare al lui Hochmeister, cel care a trait intre 1767 si 1837, nascut la Sibiu, a studiat la Cluj. Acesta a revenit la Sibiu si a preluat afacerile familiei in 1789, atat tipografiile, librariile si publicatiile, cat si teatrul. A publicat intre 1790-1801 'Siebenbürgische Quartalsschrift' si primul ghid al orasului Sibiu. Intre 1805 si 1824 va publica 'Siebenbürgischen Provinzialblätter', aceasta fiind prima publicatie de cercetare si istorie a Transilvaniei. Cumpara in 1828 o casa in Piata Mare (Grosse Ring 11) unde va deschide un nou atelier si librarie.
Teatrul arde in 1826, iar Hochmeister il va reconstrui intr-un timp record cu o noua fatada (cea actuala fiind o replica fidela a acesteia) mai apropiata de stilul arhitectural al perioadei. Cortina va fi o replica a picturii lui Neuhauser despre Sibiu, comandata pictorului de insusi Hochmeister. Costurile se vor apropia de 17.000 de guldeni. Devine membru al Magistratului in 1811. Imparatul Francis I il va innobila doi ani mai tarziu, iar in 1817 va deveni senator al Sibiului. In 1817 devine primar al orasului. S-a pensionat in 1829, cand renunta la functia de primar si la toate functiile publice.
A fost casatorit de trei ori si a avut patru copii, ultimul pe cand avea 68 de ani, Wilhelm Hochmeister (1835-1897), primar al Sibiului intre 1877-1884.
Martin Hochmeister spera ca si in Romania sa apara cat mai multi sponsori ai culturii, asa cum au reusit cu sute de ani in urma sa fie stramosii sai, un fel de Bill Gates de atunci pentru Sibiu si Transilvania.
"Sper sa vina si in Romania timpul cand romanii sa contribuie mai mult la viata sociala si culturala", a declarat duminica, Martin Hochmeister, pentru AGERPRES, in ultima zi a Festivalului International de Teatru de la Sibiu.
Apoi, cortina va cadea peste tot orasul transformat intr-o imensa scena. Asta si datorita primului Hochmeister.
AGERPRES-FOTO PE FLUX/(A—autor: Isabela Paulescu, editor: Mihai Simionescu)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page